Revista Industriei de Constructii din Romania

Autor: Andreea Ceasar

Publicat: Joi, 29/07/2010 - 16:43

Eugen Stefanescu a pariat pe productie, investind in 2009 aproximativ 17 milioane de euro

Edil Group inseamna 8 firme care au activitate in tot ceea ce in­seamna domeniul constructiilor, de la import si comercializare de materiale de constructii, la productie. Dar cea mai importanta activitate o reprezinta cea a lucrarilor de constructii, insemnand 30% din cifra de afaceri a grupului.

Eugen Stefanescu, proprietarul grupului, este cel care a reusit ca in ciuda scaderii de 30% a cifrei de afaceri in 2009, sa gandeasca proactiv, investind nu mai putin de 17 milioane de euro in productia de usi din lemn masiv, membrane si in industria reciclarii. Acum asteapta efectele pozitive.

Care dintre afaceri reprezinta ponderea cea mai importanta din cifra de afaceri a grupului?
La sfarsitul lui 2008, inceputul lui 2009, am incercat sa identificam locomotivele care ar putea trage grupul in sus pe timp de criza si am ajuns la concluzia ca firma de constructii si activitatea de productie reprezinta atuul grupului. Edil Engineering a sustinut intotdeauna proiectele de investitii ale grupului, iar in 2008, an ce s-a incheiat cu cele mai mari incasari, de respectiv 50 de milioane de euro, ponderea firmei de constructii din cifra totala de afaceri a fost de 30%.

Cum se prezinta in 2010 situatia firmelor din grup si ce asteptari aveti pentru viitorul apropiat?
Cifrele din primul trimestru al anului 2010 ne pozitioneaza clar peste aceeasi perioada a anului 2008, cel mai bun an de altfel. Majoritatea firmelor sunt pe profit acum, dar daca ma intreba cineva la ce ne asteptam in 2009, probabil ca am fi dat un pronostic mult mai sever. Proiectia pe 2010 a avut previziuni foarte modeste.

Cum comentati aceasta crestere, in conditiile in care majoritatea firmelor de constructii sufera din cauza lipsei de lucrari?
In 2009, cifra de afacere a grupului a scazut cu 30%, iar in cazul cifrei de afaceri a firmei de constructii as putea vorbi chiar si de o scadere mai mare. Acest lucru ne-a speriat atat de puternic, incat am ofertat mai mult ca oricand. Am inceput analizarea lucrarilor cu potential de pe piata care ar fi putut sa se finalizeze prin contracte. Imediat ce vedeam in presa scris despre un nou proiect, plecau scrisori de ofertare catre acela. Asta ne-a facut sa incheiem contracte in zona constructiilor industriale, rezidentiale si hoteliere.

Care sunt cele mai importante lucrari pe care le-ati avut in desfasurare in 2009?
Anul trecut am facut o extindere a mallului Mercur din Ploiesti, proiect ce continua si in 2010. Tot in 2009 am inceput o extindere a hotelului Prahova, am avut o lucrare industriala la o statie de imbuteliere GPL in Targoviste si o extindere a capacitatii de productie a fabricii Ursus Buzau. Din noiembrie 2009 pana in iunie anul curent am lucrat la prima faza a proiectul rezidential Linda Residence, proiect cu 208 locuinte. Urmeaza ca la sfarsitul lunii iulie sa incepem cea de a doua etapa cu alte sase blocuri pentru care exista deja aprobata finantarea. In total in 2009, valoarea lucrarilor noi a fost de 6 milioane de euro, in scadere fata de 2008.

Dar proiecte directe cu statul?
In general facem orice fel de lucrari fara bani publici. Nu activam in zona acestui domeniu atat de contaminat al sectorului public si nu am realizat niciun fel de lucrare publica intrucat accesul este limitat doar zonei cu influenta politica.

Dar ati incercat sa participati la licitatiile publice?
Am participat la lucrari publice alaturi de parteneri internationali precum Astaldi – pentru lucrarile la autostrada Bucuresti-Constanta km. 0-23, cu Pizzarotti Tirena Scavi Italia la autostrada Bucuresti–Pitesti km. 0-20 sau Veolia la lucrarea statiei de epurare din Buzau. Din 2009 nu am obtinut nici un contract pe statii de epurare, desi am participat la cinci astfel de licitatii.

Am decis sa nu participam la licitatiile pentru care exista zvonuri si interese, pentru ca numai intocmirea unui caiet de sarcini poate ajunge chiar si la 100.000 de euro si e inutil sa pierzi acesti bani in cunostiinta de cauza. Sansa relansarii economice o reprezinta totusi lucrarile pentru infrastructura, dar lucrari corect gestionate, licitate si bine pazite. Din pacate, nu exista o competitie reala pe zona lucrarilor publice.

Ati incercat sa investiti si in imobiliare?
Avem cateva proiecte pe care le-am amanat inainte de criza. De exemplu, avem un proiect rezidential de 40 de apartamente la Marea Neagra pentru care terenul e deja achizitionat si suntem in proces de autorizare.

Alte zburdalnicii imobiliare nu ne-am permis. In schimb, am investit foarte mult in zona productiei, pentru ca credeam si cred ca viitorul pietei sta in firmele de productie.

In 2009 ati finalizat investitii ce se ridica la 17 milioane de euro. De ce v-ati indreptat in aceasta directie si ce asteptari aveti de la aceasta piata?
Asa cum spuneam mai sus, cred ca pe viitor productia va reprezenta un avantaj important. Am investit 4,5 milioane de euro in preluarea celui mai important producator si exportator de usi din lemn masiv - Natural Est Buzau si 2,5 milioane de euro in Replastica, ce se ocupa de colectarea si reciclarea deseurilor din plastic.

In plus, pentru ca pentru multi ani am fost importatori importanti pe piata de membrane bituminoase, am decis sa trecem la postura de producatori, strategie ce ne va asigura costuri mai reduse si implicit o crestere a cifrei de afaceri.

La sfarsitul anului trecut am finalizat investitia de 10 milioane de euro pentru instalarea unei linii complete de productie a membranelor bituminoase, cu o productivitate de 1.800 - 3.000 de metri patrati pe ora in functie tipul de produs. Nu am inaugurat festiv investitia pentru ca nu cred ca e momentul oportun. Este o activitate care are atat avantajul unei piete interne cu numai un producator, cat si o piata externa interesanta. De aceea avem asteptari ca in august-septembrie sa ajungem la un break-even. Fiind primul an ca producator, speram ca vom vinde aproximativ 3 milioane de metri patrati, intr-o piata pe care noi o evaluam anul trecut la 17-18 milioane de metri patrati.

Va ganditi si sa exportati?
Am inceput deja exportul in tarile adiacente Romaniei. Am expediat primul container in Singapore, unde avem un parteneriat serios cu un distribuitor care comercializeaza produsele noastre pe piata asiatica. Avem in vedere piata din Sinagapore, Thailanda, Malaiezia si Vietnam.

Este avantajos exportul in aceste tari exotice?
Piata asiatica este o piata care are o absorbtie mare a volumului de produs pe care-l fabricam, Vietnamul si Singapore avand o economie foarte activa. Ca sa nu vorbim de transportul catre zona Asiei care a devenit din ce in ce mai interesant datorita sutelor de mii de containere goale care pleaca din Europa catre tarile din Asia pentru importul de diferite produse. Paradoxal, un transport catre Singapore a devenit mai interesant decat trimiterea unui container in Timisoara.
Aveti experienta ca jucator pe piata importarii de materiale de constructii si acum ca producator.

Mai e profitabil sa importi materiale de constructii?
Atat timp cat reusesti sa oferi clientului tau pachete de solutii la un raport calitate/pret foarte bun, poti avea un avantaj chiar si fata de un producator local. Insa cred ca pe viitor marginile de profit vor deveni atat de mici, incat producatorii locali vor avea tot mai multe avantaje.

Primaria Capitalei vrea sa planteze un strat vegetal pe blocurile din Bucuresti, ceea ce ar ajuta la vanzarea de membrane bituminoase. Cum comentati?
In Londra, unde doar 10% din acoperisuri au fost amenajate cu o gradina suspendata, temperatura zonei a coborat in medie cu doua grade. Asa ca da, impactul acestor aplicatii asupra mediului este foarte important. Si, sa nu uitam de impactul economic, reducandu-se costurile de climatizare.

Tot legat de aceasta tendinta a energiei verzi, produceti in Buzau si membrane fotovoltaice. Exista cerere in Romania?
Producem in Romania membrane bituminoase hidroizolante flexibile fotovoltaice, capabile sa produca energie electrica atat pe acoperisurile plane, cat si pe cele in panta ale constructiilor noi sau a celor renovate. Am si vandut din productie, insa cererea in Romania e timida. Nu avem o legislatie care sa premieze intreprinzatorii curajosi care investesc intr-un acoperis fotovoltatic, dar din informatiile noastre anul acesta va fi armonizata legislatia privind preluarea energiei verzi de la diversi producatori in sistemul energetic national. In Italia productia de 1 kW este deja valorificata cu patru certificate verzi in cazul energiei fotovoltaice, cu doua certificate verzi in cazul energiei eoliene si cu un certificat energia obtinuta din alte surse de cogenerare.

Si va bazati pe promisiunile guvernului?
Ne bazam pe orice la ora actuala.

Unde vindeti cel mai bine produsele Tegola si v-ati gandit sa produceti si astfel de produse pe piata autohtona?
Piata pe care se afla Tegola e in continua schimbare, asa ca a trebuit sa lasam produsele premium si sa ne axam pe produsele cu cost mai mic. Tegola se comporta foarte bine pe piata din Transil-vania, in zona Dobrogea si in zona Bucurestiului, dar nu credem ca este oportun acum sa investim in productie, aceasta presupunand o capacitate de productie foarte mare. In 2009 am vandut acelasi volum de sindrila bituminoasa, respectiv de 800.000 mp, dar ca suma facturata a fost mult mai mica, din cauza politicii de discounturi oferite si a cresterii ponderii produselor economice vandute.

Cat despre piata de utilaje pe care activeaza Prakt, aceasta a scazut cu mult fata de cea de constructii?
Era clar ca pe timp de criza nimeni nu va face investitii in echipamente de constructii, fapt pentru care piata de utilaje dedicate constructiilor a cazut total. Aceasta cadere ne-a determinat sa ne reorientam catre alte segmente de piata si am inceput importul de echipamente de epurare a apei, de echipamente pentru salubrizare si pentru industria reciclarii.

In conditiile unei scaderi de 30% pe grup, nu v-ati gandit sa renuntati la una dintre firme?
In 2009 jumatate din firmele grupului au fost in pierdere. Ni s-a dat o lectie in urma careia am invatat, iar acum, la jumatatea anului majoritatea firmelor se afla pe profit. Pretuim fiecare leu care iese din firma si dimensionam responsabil costurile. In aceste conditii, nu are rost sa renuntam la una din firmele noastre.

Ati inceput activitatea in mediul privat in Germania. Cum v-a influentat aceasta experienta viitorul?
Am avut sansa in anii ’90 sa prind conventia bilaterala romano-germana care permitea firmelor romanesti sa lucreze pentru o perioada determinata in Germania ca sa acumuleze capital si know-how. Cand m-am intors in 1995 am avut un avantaj pe o piata in curs de dezvoltare. Am tatonat mai tarziu si pietele din Europa de Vest unde am avut lucrari de constructie in Germania si Italia si am ajuns sa prestam lucrari si in Rusia sau Republica Moldova. Pentru ca mediul economic global s-a schimbat, acum tatonam piete neafectate de criza, precum tarile din nordul Africii (Maroc, Tunisia, Algeria).

Ati incercat sa obtineti fonduri europene pentru noile investitii?
Toate proiectele pe care le-am inceput au fost concepute in speranta obtinerii de fonduri europene, dar conditiile impuse sunt de multe ori contra antreprenorului. Am impresia ca rolul fondurilor europene este cel de a crea vise si de a te lasa apoi sa-ti finantezi singur investitia in zona productiei. Am obtinut la cateva din proiectele noastre finantare din fonduri europene de pana la 200.000 de euro.

Replastica, intrata in grup in 2007, se afla pe nisa colectarii si reciclarii de deseuri din plastic. Nu ne-am gandit niciodata ca pe acest segment nu vom obtine nicio finantare din partea statului sau fonduri europene. Am investit 2,5 milioane de euro din surse proprii si ne gandim continuu la dezvoltare. Deja am facut o marire a capacitatii cu 50%.

Care credeti ca este segmentul de pe piata a constructiilor care va genera profit?
Nu cred ca e corect sa vorbesti de profituri mari anul acesta. Majoritatea activitatilor economice au acum margini de profit extrem de scazute. Uneori se calculeaza un profit de sub 5%. Acum e important sa te afli intr-o zona in care nu pierzi, una la limita costului. Dar zona de constructii pe retail pare cea mai activa in aceasta perioada, cei mai importanti dezvoltatori fiind Kaufland, Real, Lidl, Plus etc.

Mentionati doua cuvinte ce vor descrie anul viitor...
Incertitudine si adaptabilitate.