Revista Industriei de Constructii din Romania

Autor: Andreea Ceasar

Publicat: Joi, 11/03/2010 - 16:17

In mediul unei economii care nu mai cere nici ansambluri rezidentiale, nici hale industriale si deci nici materiale de constructii sau serviciile constructorilor, sectorul de infrastructura de apa creeaza cerere de tevi, statii de epu­rare, companii de consultanta si asistenta tehnica, proiectanti si, nu in cele din urma, de firme de constructii. Concurenta pe piata e mare si nu e de mirare ca la licitatii pentru astfel de proiecte participa 10-15 firme ce ofera uneori chiar si 50% din pretul initial bugetat.

Avem nevoie de 19 miliarde de euro pentru reabilitarea sistemului national de apa
Programul Operational Sectorial (POS) Mediu reprezinta documentul de programare a Fondurilor Structurale si de Coeziune care stabileste strategia de alocare a fondurilor europene in vederea dezvoltarii sectorului de mediu in Romania in perioada 2007 - 2013. POS Mediul este unul dintre cele mai importante programe operationale din punctul de vedere al alocarii financiare si reprezinta cea mai importanta sursa de finantare pentru sectorul de mediu. Programul este finantat din doua fonduri - Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul de Coeziune (FC) - cu o valoare de aproximativ 4,5 miliarde de euro, la care se adauga si cofinantarea nationala de aproximativ un miliard de euro. Prin POS Mediu se finanteaza investitii pentru urmatoarele sectoare de mediu: sectorul apa/apa uzata (total 3,27 miliarde de euro, din care grant UE 2,78 miliarde de euro), reprezentand 60% din fondurile europene alocate POS Mediu; sectorul de gestionare a deseurilor/reabili­tarea terenurilor poluate istoric (total 1,17 miliarde de euro, din care grant UE 0,93 miliarde de euro); sectorul termoficare (total 458 milioane de euro, din care grant UE 229 milioane de euro); protectia impotriva inundatiilor si reducerea eroziunii costiere (total 329 milioane de euro, din care grant UE 270 milioane de euro) si asistenta tehnica (total 174 milioane de euro, din care grant UE 130 milioane de euro) ce are ca scop cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene, prin finantarea pregatirii proiectelor, precum si a activitatilor de monitorizare, evaluare si control a proiectelor.

In 2004, s-a estimat ca Romania are nevoie de investitii in valoare de 19 miliarde de euro in reabilitarea sistemului national de apa, iar Romania poate sa primeasca prin Programul Operational Sectorial (POS) 4,5 miliarde de euro de la UE, respectiv nici un sfert din necesar.

Situatia proiectelor si finantarilor
La sfarsitul anului 2010, din portofoliul de proiecte pentru extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata ce include 43 de proiecte majore, 10 proiecte majore au fost aprobate de catre CE. Proiectele aprobate au inclus judetele Cluj-Salaj, Giurgiu, Turda-Campia Turzii, Calarasi, Tulcea, Sibiu, Teleorman, Olt, Gorj si Brasov. Pentru perioada 2009 - 2010 se afla in curs de pregatire alte 33 de aplicatii de finantare.

...........................................................................................................................

“In prezent Ministerul Mediului are 10 proiecte majore aprobate pe apa, cel mai mare fiind in Brasov. Daca sumele de investitii pentru acestea se aduna, se ajunge la suma totala de un miliard de euro. In prezent sunt in pregatire alte 30 de proiecte pe apa, iar pe deseuri tot 30 de proiecte. Din acestea, aproximativ opt proiecte pe segmentul de apa si deseuri sunt in stadiu foarte avansat si, probabil, in doua-trei luni va veni si aprobarea de la Bruxelles. Din informatiile mele, anul acesta se vor aproba intre10 si 15 proiecte cu suma totala de doua miliarde de euro. La un stadiu foarte avansat se afla proiectele pe alimentarea cu apa in Vrancea (au dat drumul unei licitatii), Arad, Bistrita, Braila, Dambovita, Iasi, Alba”, a declarat pentru Constructiv Augustin Boer, Senior Consultant la BDO, principala firma de audit si consultanta de pe piata locala care a oferit consultanta in cinci dintre proiectele mentionate, respectiv in Brasov, Teleorman, Tulcea, Calarasi, Giurgiu.
...............................................................................................................................

Bugetul nul al Romaniei poate stopa proiectele?
Bugetul Romaniei pentru 2010, este mai mult decat auster, nu exista. Chiar si in aceste conditii, potrivit reprezentantului firmei de consultanta nu exista sanse ca proiectele sa se opreasca din lipsa de finantare. “Aproximativ 75% din suma de finantare a proiectului o reprezinta finantarea UE. Finantarea de la bugetul de stat de 11-12%, finantarea de la bugetul local este de 4-5%, iar contributia operatorului de apa este de 7-12%. Sansele de oprire a proiectului sunt destul de mici, mai ales ca Ministerul de Finante se afla intr-un stadiu avansat de discutii cu o serie de institutii financiare internationale pentru a contracta un imprumut tocmai pentru aceasta finantare. Din punctul meu de vedere, riscul este de sub 1%”, precizeaza Augustin Boer.

Preturi de dumping?
Licitatiile pot incepe rapid dupa ce proiectul e trimis la Bruxelles, fara sa existe frica ca nu vor fi bani. Imediat dupa ce se semneaza contractul de finantare intre minister si fiecare operator, operatorul primeste o prefinantare care reprezinta 30% din valoarea totala a proiectului. Deci acesta poate sa dea drumul la licitatii. Din pacate, de multe ori proiectul se opreste tocmai la licitatii, principalul motiv pentru care nivelul de absorbtie pe aceste proiecte este destul de redus este tocmai contestarea licitatiei. “Doar 50% dintre operatorii care au semnat deja aprobarile au adjudecat lucrarile, restul au avut intarzieri din cauza licitatiilor. Unele firme de constructii au contestat caietul de licitatii, altii au contestat castigatorul. In foarte putine cazuri contestatarul a castigat, dar cert e ca s-a intarziat procesul cu cateva luni bune”, a precizat pentru Constructiv Augustin Boer.

Se liciteaza pentru patru tipuri de contracte: contracte de asistenta tehnica pentru operator, contracte de supervizare si doua contracte de lucrari din doua categorii: contractele pe fidicul rosu unde proiectarea este facuta deja, iar lucrarile pot incepe imediat, iar cel pe fidicul galben la care cel care a castigat face si proiectarea (de exemplu in cazul licitatiilor pentru statii de tratare/epurare).

Proiectele mari sunt insa castigate de companiile de constructii internationale care au avut deja astfel de proiecte, firmele care nu au experienta trebuind sa lucreze initial ca subcontractor pentru a trece in portofoliu o astfel de lucrare. “Vom plati, probabil, multa vreme de aici inainte pretul experientei firmelor straine la licitatiile publice. Evident ca in Romania ultimilor 50 de ani s-au construit foarte putine statii de tratare a apelor uzate, dar asta nu inseamna ca la acest tip de lucrari betonul se toarna altfel decat in groapa de fundare sau in cofraje. De asemenea, instalatiile si agregatele nu se monteaza altfel decat la celelalte lucrari. Prin urmare, vom ramane victimele unei legislatii ce defavorizeaza competitorul roman, special creata pentru a permite doar accesul firmelor straine”, a comentat Adriana Iftime, directorul general la Patronatului Societatilor din Constructii (PSC).

In cazul contractelor mai mici, pentru proiecte destinate oraselor cu 10.000-20.000 de locuitori, exista posibilitatea ca si firme exclusiv din Romania sa castige licitatia.

Aglomeratia de la licitatii este explicabila, intr-un an in care proiectele rezidentiale si industriale sunt aproape nule. “Toate licitatiile s-au castigat in pret, si la anumite categorii licitatiile s-au castigat la 40-50% din bugetul estimat initial. Participa in general intre 10 si 15 firme. Se castiga la preturi foarte mici, poti spune chiar de dumping, mai ales in cazul contractelor de supervizare si asistenta tehnica”, a detaliat Augustin Boer.

“De regula, acest procent este chiar mai mare, depasind 50% si este consecinta unei combinatii pe de o parte a competitiei acerbe din piata si pe de alta parte a aceleiasi legi strambe a achizitiilor publice. Aceasta nu are prevederi cu privire la dumping ba, mai mult, prevede ca pe parcursul derularii contractului valoarea acestuia poate fi majorata cu 50%”, a comentat si reprezentatul PSC.

S-a creat cerere
Efectul benefic al lucrarilor se simte pe piata. “Daca anul trecut principalii clienti erau fabricile din industrie, anul acesta cele mai multe solicitari au venit de la comunitatile orasenesti si rurale. Acest lucru se datoreaza necesitatii de aliniere la standardele impuse de Ministerul Mediului si la normele legislatiei UE. Cred ca mai mult de 50% din statiile de epurare care exista deja in orasele si satele din tara necesita o modernizare”, a explicat cererea Ovidiu Handolescu, director de vanzari la COVIMPEX, furnizor de statii de epurare.

“Da, am participat la mai multe proiecte de acest gen si inca mai participam. Am fost furnizori in trecut pentru lucrari derulate prin fonduri SAPARD si ISPA, ma refer aici la lucrarile de reabilitare a retelei de apa si canalizare in localitati precum Suceava, Predeal, Campina si suntem in continuare furnizori pentru lucrari sustinute din fondurile structurale europene alocate Romaniei pentru aceleasi tipuri de lucrari in multe sate si comune unde s-au introdus aceste utilitati. In 2010 avem in vizor anumite proiecte pentru care suntem in faza de ofertare. Consider ca si in acest an aceste lucrari vor fi numeroase”, a precizat pentru Constructiv Emil Ioan Pop, directorul general al Rehau Polymer Romania.

Totusi, o parte dintre furnizori ocolesc astfel de proiecte de frica unui faliment. “In momentul in care se desfasoara programele cu finantari europene, incepe problema banilor. Eu ca furnizor de echipamente trebuie sa achit un avans ca sa pot cumpara echipamentul. Vorbim de sume destul de mari, sume pe care eu ca firma mica nu le pot suporta, iar constructorul spune ca pana nu face livrarea nu poate sa-mi dea banii. Apoi se intra intr-un cerc vicios. Au fost multe firme de profil care au avut probleme de acest tip”, a mentionat Steliana Ureche, director tehnic al Aqua-Biotec, furnizor de statii de epurare, fose septice, pompe si echipamente pentru canalizare.

Fiecare dintre proiecte va fi la un moment dat verificat de misiuni de audit, care sunt anuntate sau nu. In cazul in care nu se respecta proiectul, banii se iau inapoi.

Gasiti articolul in intregime in paginile revistei Constructiv