Revista Industriei de Constructii din Romania

Autor: Petru Mihalea

Publicat: Mar, 09/06/2009 - 10:57

Pe fondul crizei petrolului de anul trecut, s-a vorbit despre implementarea a numeroase proiecte de energie eoliana.

Nu doar problemele de finantare pun in discutie existenta lor, dar si un intreg proces greoi si incert de aprobari.

In tara, prin H.G. 1069/ 2007 s-a adoptat “Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020” si care se refera la dezvoltarea sectorului energetic pana in 2020. Acest document sufera insa in permanenta ajustari dictate de strategiile si evolutiile stabilite la nivelul Uniunii Europene.

Energia eoliana la nivel comunitar
Din punctul de vedere al producerii de energie regenerabila, se incurajeaza utilizarea prioritara a surselor de acest tip cu atingerea unei tinte de 38% din consumul intern brut in 2020. Aceasta strategie vine de altfel intr-un spectru mai larg de legi adoptate de Comunitatea Europeana, mai exact pachetul de legi votat de Parlamentul European in decembrie 2008 si adoptat de Comisia Europeana in acest an in aprilie, privind schimbarile climaterice. Acest pachet face referire si la obiectivul UE, conform caruia pana in 2020, energiile regenerabile trebuie sa aiba o pondere de 20% din mixtul energetic. De altfel, inscrierea prevederilor privind energia regenerabila in Planurile de Actiune Nationala vine si din constatarile anterioare ale comisiilor din Parlamentul European privind “potentialul enorm al energiei eoliene”. Gratie practic acestui pachet legislativ intrat in vigoare, Europa este prima regiune a globului care implementeaza obiective energetice obligatorii atat de ambitioase.

Potentialul Romaniei
In Romania, in ciuda declaratiilor de presa, situatia nu este deloc pe masura pretentiilor emise. Cu o capacitate totala instalata in turbinele eoliene de 10-12 MW, ne situam pe antepenultimul loc in UE, fata de Germania, liderul indiscutabil, cu aproximativ 23.000 MW. Pe fondul scumpirii petrolului de anul trecut, in presa ­s-au vehiculat in urmatoarea pe­rioada investitii care sa ridice rapid capacitatea instalata in Romania la peste 10.000-14.000 MW. Din motive obiective insa, cifrele nu pot sa corespunda realitatii imediate. Exista destule voci care afirma ca domeniul este subapreciat in privinta dificultatilor ridicate de realizarea unor astfel de proiecte, dar si supraapreciat in privinta utilizarii fondurilor nerambursabile sau a beneficiilor financiare obtinute ulterior punerii lor in functiune. Un semnal prost il dau chiar hartile care prevad zonele cele mai bune pentru dezvoltarea unor parcuri eoliene si despre care s-a spus in numeroase randuri ca nu ar corespunde pe deplin realitatii, la mijloc aflandu-se de fapt inte- rese mult mai pragmatice pentru jucatorii din piata imobiliara. Pe langa aceste deficiente majore, care au in vedere directia si viteza vanturilor, se adauga si impedimentele general-valabile pentru orice investitor in Romania si anume infrastructura proasta si finantarea deficitara. Darius Nath, unul dintre asociatii grupului Blue Line Energy si care in prezent se ocupa de partea de strategie si proiecte a companiei, cunoaste bine pionieratul acestui domeniu in Romania. “Primele proiecte in domeniul energiei eoliene s-au materializat in anul 2005 sub forma unor ferme eoliene experimentale cu capacitati instalate sub 1 MW. Au urmat apoi cateva proiecte realizate in Dobrogea, puse in functiune in anul 2007. Ulterior s-a continuat instalarea de noi capacitati si s-au pus bazele proiectelor care urmeaza a fi finalizate in perioada 2009-2011. Pana in momentul de fata, din cele aproximativ 35 de turbine eoliene construite in Romania, companiile noastre au achizitionat, demontat, transportat, livrat si construit 23 de turbine. Modul de implicare in proiecte a variat insa de-a lungul vremii de la furnizarea de tehnologie, logistica, cons­tructii, montaj si pana la impli­carea totala sub forma unor con­tracte de livrare la cheie a investitiilor.”

Impactul asupra pasarilor
Una dintre problemele ivite in Romania privind amplasamentul turbinelor eoliene a fost aceea a impactului asupra pasarilor, cu atat mai mult cu cat zona cu cel mai mare potential este litoralul si zona adiacenta Deltei Dunarii. Aceasta adaposteste peste 350 de specii din care 90 sunt strict protejate prin conventii internationale si declarate monumente ale naturii. Aproximativ 170 de specii de pasari cuibaresc in Delta, iar peste 100 sunt specii de pasaj, “vizitatori” de iarna sau in trecere primavara si toamna. Costel Ifrim, comisar-sef al Garzii de Mediu din cadrul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), ne-a declarat ca acesta ar fi doar unul dintre motivele pentru care nu se permite amplasarea de turbine eoliene in cadrul rezervatiei: “Rezervatia functioneaza potrivit unor prevederi speciale de conservare si protejare, inclusiv a speciilor de pasari pe care le adaposteste. Aceste stipulari sunt reglementate de catre Legea de constituire a rezervatiei biosferei 82/ 1993, impreuna cu alte acte normative ulterioare si practic orice amenajare sau constructie se supune in primul rand acestor prevederi speciale, deci inclusiv amplasarea de turbine eoliene”.

Iata de ce, pentru a gasi totusi o solutie privind amplasarea parcurilor eoliene din Dobrogea si a determina un raspuns clar privind impactul asupra traseelor pe care le parcurg pasarile migratoare, in prezent se incearca un parteneriat intre reprezentantii Asociatiei Producatorilor de Energie Eoliana din Romania (APEER), Societatea Ornitologica Romana (SOR) si organismele abilitate ale Ministe­rului Mediului. Intre 15 si 16 iunie la Tulcea are loc o intalnire intre membrii grupului de lucru la care participa reprezentantii APEER, SOR, Ministerul Mediului, Ministerul Economiei, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), oficialitati din Dobrogea, investitori precum Enel si Enol, evaluatori de mediu, dar si diverse ONG-uri. Marina Cazacu, responsabila de proiect din partea SOR, a declarat: “Problemele au aparut odata cu dezvoltarea sectorului de eoliene din Dobrogea si zonele incluse in sectorul Site Natura 2000, strategia ecologica europeana care prevede printre altele delimitarea unor arii pentru protectia pasarilor si protejarea habitatului. Situatia este destul de dificila daca luam in considerare ca 83% din teritoriul judetului Tulcea este protejat in cadrul Site Natura 2000. Deocamdata nu se stie cu exactitate care este impactul eolienelor asupra migratiei pasarilor. Exista studii care indica un anumit impact, dar trebuie spus ca ele depind de la tara la tara, in functie si de vegetatie. Ceea ce ne dorim in cadrul acestui parteneriat cu APEER este constituirea unui grup de lucru in care sa fie implicate in mod concret autoritatile, evaluatori de mediu, cei care fac studii de impact asupra mediului, ca o etapa necesara pentru a fi aprobat orice proiect major”. Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunarii este cel care s-a ocupat in principal pana acum de studierea zonelor de migratie si habitat a pasarilor, dar pana la certitudini si studii argumentate ale influentei parcurilor de eoliene – precum cele facute de britanici prin RSPB (The Royal Society for the Protection of Birds) este drum lung si el tine pana la urma de aceeasi vesnica problema a finantarii.

Capra vecinului se ingrasa la priza
Pentru zona in care urmeaza sa se construiasca cel mai mare parc de eoliene, adica langa comunele Fantanele – Cogealac din judetul Constanta, aceasta investitie este asteptata mai mult decat oricand. In acelasi timp, este si un loc nedeclarat de confruntare intre doua mari consortii care investesc in energia eoliana: grupul ceh CEZ care actioneaza prin Tomis Team si compania spaniola Iberdrola Renovables, reprezentata prin Eolica Dobrogea. Proiectul demarat de Tomis Team si in care investeste grupul CEZ consta in amplasarea a 240 de turbine ce vor genera 600 MW putere instalata.

Intr-o prima faza se vor construi 140 de instalatii eoliene, urmand ca restul sa fie amplasate in urmatorii doi ani. Pana in 2011, Iberdrola Renovables, cealalta companie care opereaza in zona, intentioneaza sa produca 640 MW, alti 500 MW urmand a fi adaugati in 2013. Ultimele turbine vor fi instalate in anul 2015, avand o capacitate cumulata de 360 MW. Pentru cei 2.100 MW va fi necesara si construirea unei noi linii de transport, drept pentru care se discuta in acest sens si cu Transelectrica.

Continuarea in paginile revistei CONSTRUCTIV