Revista Industriei de Constructii din Romania

Autor: Cristina Nitoi

Publicat: Joi, 11/06/2009 - 10:20

Autoritatile locale nu cunosc inca legile referitoare la performanta energetica. Un sfert din totalul locuintelor are o vechime mai mare de 55 de ani si doar 3% au fost construite in ultimii zece ani.

Programul pentru reabilitarea si modernizarea termica a cladirilor din Romania va intra peste cateva luni intr-o noua etapa. Iar situatia actuala a necesarului de lucrari, numarul de auditori acreditati existenti pe piata si pretul pe metru patrat aplicat pentru audit spune multe despre procesul de obtinere a unui certificat energetic.


Certificatul energetic, obligatoriu din 2010
Documentul, fara de care nu poate fi facuta receptia lucrarii, se elaboreaza, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, pentru cladirile de locuit, birouri, scoli, gradinite, spitale, hoteluri si alte cladiri consumatoare de energie care se construiesc, sunt vandute sau inchiriate. “Certificatul ar trebui afisat pe toate cladirile publice cu o suprafata mai mare de 1.000 de metri patrati si fundamenteaza studiul de fezabilitate pentru lucrari de reabilitare termica efectuate din fonduri publice”, precizeaza inginerul Cezar Tismanaru, auditor energetic cu gradul I in constructii si instalatii, precum si membru al Asociatiei Auditorilor Energetici pentru Cladiri (AAEC). Eliberarea documentului tehnic se face in baza Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, care transpune in legislatia nationala prevederile Directivei 2002/91 a Comisiei Europene. De la data de 1 ianuarie 2010, legea va intra in vigoare si pentru locuintele unifamiliale si apartamentele din blocurile de locuinte care se vand sau se inchiriaza, tranzactia neputand fi incheiata in lipsa actului respectiv.

2,4 milioane de apartamente sunt vizate
Portivit expertilor, aproximativ 58% din blocurile existente, respectiv 2,4 milioane de apartamente, construite inainte de anul 1985, ar necesita in prezent interventii de reabilitare si modernizare termotehnica.

In plus, 37-49% din consumul final total de energie al sectorului populatiei din Romania se atribuie numai incalzirii si asigurarii apei calde menajere a blocurilor cuplate la sistemul urban de termoficare. Cumulat cu ponderea covarsitoare de 72% a blocurilor tipizate in fondul de locuinte existente in mediul urban, reabilitarea termica a locuintelor din orase este considerata prioritara.
“Harta zonala in functie de temperaturile exterioare se imparte in patru zone climatice de la -21 la -12 °C. Teoretic, locuintele din zona climatica cu temperatura cea mai joasa ar fi cele mai defavorizate, dar in realitate sunt blocuri in toate zonele climatice care necesita reabilitare termica, din cauza materialelor folosite la constructia lor si a felului cum au fost intretinute (sunt degradari la nivelul teraselor, al peretilor - condens, igrasie etc.)”, subliniaza Cezar Tismanaru.

Potrivit specialistului, ponderea locuintelor proprietate privata reprezinta 97% in totalul fondului de locuinte, iar majoritatea acestora sunt situate in cladiri cu o vechime cuprinsa intre 15 si 55 ani si caracterizate printr-un grad redus de izolare termica si o uzura avansata. Astfel, estimativ, un sfert din totalul locuintelor din Romania are o vechime mai mare de 55 de ani si doar 3% au fost construite in ultimii zece ani.

20% din fondul asociatiei de proprietari
Partea buna, in ceea ce priveste buzunarul cetateanului, este ca reabilitarea termica a blocurilor de locuinte se realizeaza prin programe finantate din bugetul de stat, asa cum sunt de altfel si lucrarile pentru dezvoltarea teritoriala, construirea de lo­cuinte, consolidarea cladirilor cu risc seismic, dezvoltarea infra­structurii rurale, construirea de sali de sport si de camine cultu­rale. Finantarea executarii lucrarilor de interventie realizate pentru spatiile comune din bloc este asigurata in proportie de 50% de la bugetul de stat, 30% din bugetele locale si 20% din fondul de reparatii al asociatiei de proprietari.

Conform Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei (MDRL), blocurile de locuinte la care este necesara realizarea unor lucrari pentru imbunatatirea perfor­man­tei energetice sunt cu prepon­derenta cele realizate dupa proiecte elaborate in perioada 1950-1990, caracterizate printr-un grad redus de izolare termica, din cauza faptului ca pentru respectiva perioada nu au existat reglementari restrictive privind protectia termica a cladirilor. Pentru anul in curs, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei a alocat fonduri in valoare totala de 360.000 de lei pentru finantarea lucrarilor destinate reabilitarii termice a cladirilor din 33 de judete din tara. Din aceasta suma, peste 114.000 de lei au fost prevazuti pentru programul din Bucuresti.

“Nivelul de performanta termotehnica si evolutia lui in timp la cladirile existente in Romania reiese din valorile rezistentelor termice normate pentru principalele elemente de constructie. Astfel, rezistentele termice normate utilizate in perioada 1950-1985 au avut un nivel scazut, conducand la un coeficient global de izolare termica de circa 1,0 W/m3K”, precizeaza Cezar Tismanaru.

Abia in anul 1984 a fost obtinuta o majorare a cerintelor de protectie termica, declara expertul. Astfel, in perioada 1986-1990 au fost construite aproape 13.000 de blocuri, pentru care necesarul de caldura a fost redus pana la 0,8 W/m3K, in scadere cu aproximativ 20% de la 1W/m3K. Totusi, Romania se afla in continuare in urma tarilor europene avansate in ceea ce priveste exigentele termotehnice, intrucat era interzisa utilizarea polistirenului celular, cel mai eficient material termoizolant. “Dupa anul 1990, pana in 1992, s-a construit un numar relativ redus de cladiri de locuit de tip bloc (circa 651), majoritatea cu sisteme de izolare termica in conformitate cu prevederile anterioare anului 1990. Incepand cu anul 1998, au intrat in vigoare noile normative termotehnice, care impun o crestere substantiala a exigentelor de izolare termica, atat pe criterii de imbunatatire a conditiilor de confort interior, cat si pe criterii de economisire a energiei consumate pentru incalzire. Ca urmare, coeficientul global de izolare termica normat este in jur de 0,55 W/m3K”, adauga expertul consultat de Constructiv.

Potrivit specialistului, estimarile privind potentialul pentru cladiri de economisire a energiei pentru incalzire, apa calda, aer con­ditionat sau iluminat sunt de aproximativ 22% din consumul prezent, pana in anul 2010. “Acest potential de economisire este definit ca reprezentand investitiile in tehnologie eficienta energetic avand o perioada de recuperare de cel mult opt ani si permitand o rata de recuperare mare comparativ cu investitiile alternative, inclusiv cu investitiile in productia de energie. Dupa cum s-a aratat in Raportul asupra Progresului in Schimbarea Climatica din Europa, aceasta cifra s-a bazat pe ipoteza unei rate normale de modernizare si reabilitare pentru cladirile existente, o crestere anuala neta de 1,5% in stocul de cladiri, precum si o utilizare din ce in ce mai mare de noi tehnologii in cladiri”, mai spune Cezar Tismanaru.

Doar 500 de specialisti in audit energetic
Certificatul de performanta energetica se elaboreaza la solicitarea proprietarului, pentru categoriile de cladiri prevazute de lege care se construiesc, sunt vandute sau inchiriate.

Documentul este insotit de recomandari de reducere a costurilor prin imbunatatirea performantei energetice a cladirii. Una dintre problemele majore cu care se confrunta auditorii energetici este forma greoaie a metodologiei existente, aspect in rezolvarea caruia ar trebui sa se implice un organism de specialitate, precum Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor, afirma specialistul contactat de Constructiv. “O alta problema majora si de prima importanta: institutiile statului – primariile, consiliile judetene – nu cunosc legile referitoare la performanta energetica. Nu se solicita certificatul la receptia lucrarii sau a constructiei. In ultimele luni au inceput sa citeasca legislatia, care este din 2007”, subliniaza acesta.

Continuarea in paginile revistei