Revista Industriei de Constructii din Romania

Publicat: Joi, 14/08/2003 - 23:00

In urma cu peste patru decenii, Pal Braila producea prima placa din aschii de lemn, fiind printre putinele linii de fabricatie din Europa care utiliza lemn moale. Stefan Dobrita, directorul general al Pal Braila si, totodata, imputernicitul general al Merona Holding AG, companie ce detine 90% din actiunile fabricii, impreuna cu Anghel Dumitru, diector general adjunct al Pal Braila si imputernicit general Merona pentru Romania ne-au aratat cateva din aspectele cu care se confrunta Pal pe piata mobilei, mai ales ca aceasta se afla acum in plin proces de retehnologizare.

Domnule Anghel Dumitru, investitiile holdingului elvetian Merona sunt de proportii insemnate. Care va fi dotarea cu utilaje in noua fabrica?
Sunt cateva firme specializate in lume care produc utilaje pentru industria lemnului de unde am importat asemenea echipamente. Noi vom avea o intreaga fabrica automatizata, va fi un sistem nou la noi in tara, care va permite ca tot ceea ce gandeste un arhitect pentru un model de mobila sa fie introdus in memoria utilajelor si a fiecarui echipament in parte, astfel incat sa execute piesa de mobilier dupa programarile si parametrii setati.

De asemena, avem o linie de lacuit de 60 m lungime si 80 m latime complet automatizata, care include si procesul de uscare. Toate chimicalele folosite la aceasta operatiune nu intra in contact cu spatiul extern al instalatiei, ele fiind colectate intr-un circuit.

Care este produsul care recomanda PAL Braila?
Un produs este bun sau ne recomanda doar daca este vandabil. La bucatarii avem peste 80 de modele si avem clienti care vor sa incheie contracte pentu 5.000 de garnituri pe luna, avand o capacitate lunara de pana la 15.000 de unitati. In momentul de fata nu mai sunt cautate bucatariile lacuite si ne-am orientat, asa cum o cere acum piata, spre bucatariile cu usile din lemn masiv sau din lemn care sa imite masivul.

Hala de productie va avea 35.000 mp, 4.000 mp urmand a fi rezervati sectorului de productie de boxe muzicale. Aceste boxe presupun un proces de fabricatie mai pretentios, ele trebuind sa fie acordate si sa aiba o anumita rezonanta. Materia prima folosita pentru aceste produse se constituie intr-o gama variata: de la PAL la lemn obisnuit.

Trebuie sa mentionez ca, asa cum a fost si pana acum, vom avea si manufactura, mobila realizata manual, sculptata.

Aveti in vedere pregatirea in laboratoare proprii a manii de lucru?
Inginerii specialisti, dar si viitorii muncitori trebuie antrenati in productie, pentru ca ceea ce se invata in scoala este simpla teorie si numai cu o buna practica se poate ajunge la profesionalism.
„I nvata facand!“ este un principiu dupa care ne ghidam si, in perioada urmatoare, vom pune la dispozitie, printr-o scoala proprie, 60 de locuri pentru ucenici in prelucrarea lemnului, cu o sectiune de design.

Mana de lucru pe care am gasit-o aici ca este slab pregatita, prost calificata, lucru care nu poate sa duca la realizarea unor produse de calitate.

Ce preturi veti practica pe piata?
Piata romaneasca de mobila este foarte dificila si nu se poate stabili un pret exact al pietei. Din peste 200 de fabrici de mobila care existau in Romania, au mai ramas aproximativ 100, aparand in schimb o puzderie de ateliere de mobila care fac produse proaste si ieftine. Din pacate, clientul roman se orienteaza inca in functie de pret, si nu de calitate, pentru ca nu avem o piata formata.
Mai mult, PAL Braila a schimbat politica de vanzare a mobilei din luna aprilie, cand am hotarat sa nu mai furnizam produse in baza unor file de cec sau a unor ordine de plata, pentru ca s-a intamplat ca acestea sa nu aiba acoperire.

Cu ce noutati veti veni la targul de mobila BIFE 2003 din septembrie care va avea loc la Bucuresti?
Vom expune o gama diversa de mobila, noutatea fiind mobila modulara, care permite clientilor nostri un montaj in functie de necesitatile pe care le are pentru un anumit spatiu, dar si posibilitatea de a cumpara pe module o anumita piesa de bucatarie, de exemplu.

Vom avea un stand de expunere a produselor noastre de aproximativ 400 mp, situat in hala 13 a complexului Romexpo.

Mobila de birou va fi si ea prezenta la targ, noi mobiland in Braila spatiile de birouri ale postului local de televiziune al Antenei 1.

Vrem ca prezenta noastra la targ sa fie un prilej de a fi si mai bine cunoscuti, de a face o demonstratie a calitatii produselor noastre, si abia apoi pentru realizarea a noi contracte.

Directorul general al PAL Braila, Stefan Dobrita, ne-a oferit in continuare cateva detalii cu privire la piata de mobila autohotna si la mediul de afaceri romanesc din acest sector economic.

Cum caracterizati industria mobilei din tara noastra?
Daca Romania vrea sa faca progrese in acest sector economic, trebuie ca, in primul rand, sa existe o schimbare de mentalitate si a modului de lucru.

Cat priveste PAL Braila, aceasta este o firma cu traditie, in momentul de fata noi producand chibrituri si tot spectrul de mobila, urmand a se realiza una dintre cele mai moderne fabrici de mobila din Europa. Pachetul majoritar de actiuni de 90% este detinut de compania elvetiana Merona Holding AG, cu sediul central in Apenzell. In prezent, aproximativ 200 de oameni lucreaza la amenajarea fabricii, noi investind pe aceasta platforma, din 2001 pana acum, 100 de milioane de euro in infrastrucutra si echipamente, insa personalul de aici nu este suficient de disciplinat si de pregatit. Astfel, a fost nevoie sa aducem specialisti germani care sa conduca aceste lucrari si, pana in septembrie, noi speram sa incepem sa montam utilajele pentru prelucrarea lemnului.

Liniile tehnologice vor fi de foarte inalta performanta, unele dintre ele fiind complet automatizate, fara nici o interventie din partea omului pe tot parcursul procesului de productie.

Cum faceti fata concurentei de pe piata autohtona de mobila?
Sunt intreprinderi in Romania care stiu sa faca mobila, sigur ca fiecare se confrunta cu probleme specifice, insa noi vrem sa eliminam, pe cat posibil, piedicile cu care ne confruntam, pentru ca altfel nu putem avea profit.

Sigur, este nevoie de timp pentru organizare, planificarea tuturor actiunilor, achizitionarea utilajelor, pregatirea specialistilor etc. O parte din personalul care lucreaza si care va lucra la PAL Braila beneficiaza de scolarizare in Germania si Austria, cu tehnicieni din tarile respective. Este nevoie ca specialistii romani sa se acomodeze la noile cerinte ale pietei si sa fie convinsi de lucrurile pe care le pot face aici, noi fiind foarte optimisti in ceea ce priveste perspectivele care se intrevad pentru PAL Braila.

Impedimetul de care ne-am lovit aici – ca investitori straini – este ca nu am intalnit din partea Guvernului Romaniei o dorinta de atragere a investitorilor din alte tari, chiar daca, la nivel oficial, sunt exprimate tot felul de bune intentii.

In procesul investitional ati beneficiat de anumite facilitati din partea autoritatilor locale?
Nu am beneficiat de nici o scutire de taxe sau de impozite, chiar daca, anterior cumpararii pachetului majoritar de actiuni de catre Merona Holding AG, s-a pus problema unor diverse facilitati fiscale. Din pacate, asa cum este obiceiul in Romania, legile sunt schimbate precum camasile; in legislatie este nevoie de continuitate, de seriozitate si respect fata de lege. Legile romanesti sunt bune, numai ca nu se aplica asa cum ar trebui, Constitutia Romaniei fiind excelenta.

Dintre tipurile de mobilier pe care le produceti, care sunt cele mai cautate de clientul roman si care sunt solicitate in strainatate?
Piata romaneasca este nedezvoltata, puterea de cumparare a populatiei este foarte mica, practic neexistand cu adevarat o patura sociala de mijloc, care ar trebui sa aiba un nivel destul de ridicat de trai. Prin urmare, 95% din productie este destinata exportului si doar 5% pietei interne.
PAL Braila poate produce pentru piata autohona atat timp cat va avea cui sa vanda produsele, insa potentialii clienti romani cu putere de cumparare se constituie intr-o grupa foarte subtire.
Noi avem o gama de produse foarte diversificata ca pret si putem face mobila la preturi mici, medii si mari, insa tot timpul trebuie sa se tina cont de calitate, niciodata nu trebuie sa se faca rabat de la acest lucru, chiar daca e vorba si de un produs ieftin.

Prin urmare, un produs trebuie sa fie realizat cu simt de raspundere, pentru ca tocmai clientii care cumpara mobila la un pret accesibil si la un nivel standard trebuie sa se bucure de un produs practic si care sa ii faca placere pe deplin si pe o perioada de timp destul de indelungata.
Precizia este un element de baza in procesul de fabricare a mobilei, element care de multe ori lipseste producatorilor autohtoni.

Ce esente de lemn sunt folosite la produsele de mobilier ale PAL Braila?
Materie prima exista din abundenta in Romania, insa procedurile de utilizare a lemnului sunt neproductive, pentru ca padurile nu sunt ingrijite, multe din drumurile forestiere sunt greu accesibile, inregistrandu-se o lipsa acuta de organizare in sistemul de exploatare.
Esentele de lemn folosite de PAL sunt, de obicei, plopul, fagul, stejarul etc.

Plopul este un soi incompatibil cu clima temperata din Romania, lemnul din aceasta esenta incepand sa capete culoare sau sa putrezeasca dupa aproximativ 20-25 de ani. Astfel, plopul din Romania trebuie exploatat inainte de a ajunge la aceasta varsta, spre deosebire de cel din tarile baltice si din Rusia, unde exista un plop exceptional.

Alte esente pe care le utilizam sunt ciresul (la furniruri), dar si esentele din zone tropicale pe care, bineinteles, le importam.

Lemnul pe care il prelucram este folosit economic, inteligent si cat mai productiv, iar deseurile rezultate in urma productiei sunt tratate ecologic sau refolosite pentru obtinerea de energie. De risipa nu poate fi vorba, utilizam fiecare gram de lemn si avem o grija deosebita fata de mediu.
La final, tin sa precizez ca, daca industria romaneasca a mobilei se va stradui sa rationalizeze, sa modernizeze procesul de prelucrare, de productie si sa pregateasca personal cu adevarat calificat, va putea fi vorba despre un viitor al acestei industrii.