Revista Industriei de Constructii din Romania

Autor: Luminita Nitoi

Publicat: Joi, 11/02/2010 - 17:01

Proiectantii sunt de parere ca sectorul constructiilor va fi dominat si anul viitor, mai mult decat in 2009, de investitiile derulate de catre stat

”Am incredere ca de la mijlocul anului 2010 economia tarii in ansamblu va cunoaste o crestere, inclusiv constructiile, respectiv proiectarea acestora. Cu siguranta nu va mai fi cum a fost in perioada 2007-2008, dar lucrurile vor intra incet in normal”, se asteapta Dan Ciuca, director tehnic al Conarg Construct, firma cu afaceri de peste 225 milioane lei si profit de aproximativ 10% in 2008.

Totusi in prima parte a anului viitor situatia ar putea fi chiar mai proasta decat anul acesta, in conditiile in care evolutia politicului are un cuvant greu de spus in ceea ce priveste dezvoltarea constructiilor si a altor domenii. ”Daca vor exista investitii din partea statului sau va fi deblocata creditarea, vom vedea si activitate in acest domeniu”, subliniza Radu Grosu, directorul firmei Grosu Proiect. Bineinteles, pentru investitiile publice, prima conditie este aprobarea bugetului pe 2010 si punerea banilor efectiv in circulatie, etape care, din experienta anteriora, stim ca se deruleaza pe parcursul mai multor luni, la finalul carora am putea vedea primele incercari de stimulare a sectorului. ”Previziunile sunt foarte greu de facut, atata vreme cat nu avem in momentul de fata un grup de politicieni capabili sa preia guvernarea cu rezultate pozitive, astfel incat sa scoata tara din dezechilibrul in care se afla”, completeaza Grosu.

Din punctul de vedere al investitiilor private, daca la inceputul anului 2009 inca mai existau sperante in privinta posibilitatilor economice, fapt care a condus la demararea mai multor proiecte de constructii, acum, la final de an, si in 2010 dimensiunile reale ale crizei sunt deja cunoscute. ”Anul acesta, investitorii tot mai faceau proiecte in speranta ca le vor putea duce la bun sfarsit, dar in 2010 deja va exista o constientizare a dimensiunilor crizei”, prevede inginerul proiectant Marian Degheluta, care se asteapta la un 2010 mai slab decat anul in curs. ”Scaderea 2009-2010 din punctul de vedere al executiei de constructii, mai ales in prima parte a anului viitor, va fi cel putin similara cu cea 2008-2009”, este de parere Marian Degheluta, proiectant.

Tipul de constructie a fost principalul factor care a influentat evolutia proiectului
Contractarea sectorului de constructii a fost in acest an cu aproximativ 30% mai mica fata de anul trecut, iar proiectarea nu a urmat o directie cu mult diferita. ”Cea mai mare parte a proiectelor contractate de pe la mijlocul lui 2008 au inghetat sau pur si simplu au fost anulate, cu pagube importante pentru toti participantii. Sunt multi investitori ale caror proiecte ar fi trebuit finalizate de aproape un an”, precizeaza directorul Grosu Proiect, firma cu afaceri de 95.000 lei si profit de 40.000 lei in 2008. Totusi scaderea a fost mai mica decat in domeniul executiei de constructii, dupa opinia lui Degheluta, tocmai fiindca nu s-a cunoscut prea bine dimensiunea acestei crize si multi clienti continuau sa comande lucrari, in speranta ca poate le vor si executa. Bineinteles, in unele cazuri acest lucru nu s-a mai intamplat. Tipul de constructie a fost principalul factor care a influentat evolutia proiectului. ”De exemplu, daca cineva a vrut sa isi faca o hala de productie, a dat drumul la prima faza de executie, cu intentia de a o finaliza pe parcurs. Pentru un ansamblu de locuinte insa proiectarea se face pentru tot proiectul, fiindca odata obtinuta aprobarea de constructie, totul trebuie incadrat in anumiti parametri. Se poate ca un consiliu local sa dea o hotarare prin care sa apara niste restrictii sau anumite constrangeri care sa nu mai permita dezvoltarea proiectului in felul in care a fost gandit initial, prin urmare un proiect ori se face cu totul, ori se amana sau se sisteaza complet. In plus, necesitatea de a solicita un anumit necesar de gaz, energie electrica de la furnizori impune gandirea de la bun inceput a proiectului in mod integral”, explica Marian Degheluta.

Pe timp de criza - lucrari de extindere, consolidare, mansardare sau suprainaltare
In ceea ce priveste tipul de constructii care a avut cel mai mare succes anul acesta, pe primul loc ar putea fi plasate locuintele unifamiliale, mai ales cu lucrari de extindere, consolidare sau suprainaltare a unei locuinte existente, cu un spatiu mediu de constructie de 150-200 de metri patrati. Halele de productie au fost in continuare dezvoltate, chiar daca nu prea s-au mai facut constructii de mii de metri patrati, ci interesul a fost mai degraba catre dimensiuni relativ mici, de cateva sute de metri pa-trati. ”In general, lucrarile de anvergura au fost amanate sau sis-tate din considerente economice”, spune Degheluta. In plus, constructiile pentru a caror finantare au putut fi atrase fonduri europene, in special pentru constructiile agrozootehnice, au prezentat interes in acest an, subliniaza Radu Grosu, iar lucrarile de drumuri au reprezentat, de asemenea, investitii active. ”Programul national de reabilitare termica a locuintelor a fost cel care a mai ridicat procentul de proiectare in domeniul constructiilor civile.”

Directorul tehnic al Conarg, companie care a avut solicitari mai ales pentru proiectarea si executarea unor proiecte industriale, este insa de parere ca, in general, au fost continuate proiectele incepute anterior anului in curs, indiferent de natura lor, precum si proiectele industriale ale investitorilor puternici, care si-au permis sa nu tina cont de criza economica mondiala.

Absorbtia fondurilor europene
Pentru anul urmator, Dan Ciuca prevede ”o divizare naturala a investitiilor in functie de categorii de lucrari unde acestea pot avea un impact maxim”. Astfel, in infrastructura, pentru constructia de autostrazi si sosele rapide noi, singura varianta realista identificata de specialist este parteneriatul public-privat, solutie utila si din punctul de vedere al posibilitatii degrevarii bugetului si directionarii fondurilor catre intretinerea drumurilor existente. In constructiile agrozootehnice si edilitare, solutia optima este absorbtia fondurilor europene, iar in constructiile rezidentiale si comerciale, semnele de revenire a investitiilor private vor putea fi simtite, evident, in momentul cresterii stabilitatii economice si a puterii de cumparare. ”Efortul financiar bugetar ar trebui, dupa parerea mea, sa fie orientat catre constructii socioculturale si energetice, precum si sa vina in completarea investitiilor descrise mai sus”, afirma Dan Ciuca.

Supravietuirea proiectantilor
Daca se va tine cont de acesti factori sau macar de o parte dintre ei, proiectarea in constructii are toate sansele sa nu fie zdruncinata de falimente, cum de altfel nici in 2009 nu s-a intamplat. ”Atat firmele care ofera pachete complete de servicii, cum suntem si noi, cat si atelierele de proiectare cu un nume consolidat pe piata reusesc sa se mentina la un nivel acceptabil. Nici dintre firmele mici nu am auzit sa se fi inchis, desi au dus-o mai greu. Proiectarea este o activitate eminamente de conceptie, iar costurile pe care le implica sunt doar salarii si administratie”, precizeaza directorul Conarg Construct. Reducerea proiectelor din punctul de vedere al volumului si al investitiilor a influentat insa si aceasta bransa. ”Sunt firme care erau specializate in lucrari de avengura si aveau toata logistica necesara acestor tipuri de proiecte. Astfel de firme normal ca nu au disparut, dar au fost nevoite sa isi reduca mai mult sau mai putin drastic activitatea, cu orice poate implica acest lucru – de la contractarea unor proiecte mai mici pana la renuntarea la anumiti proiectanti colaboratori sau chiar disponibilizari”, este de parere Marian Degheluta. Pe de alta parte, situatia economica actuala a schimbat si modul de analizare a proiectelor contractabile de catre firmele mari, care prin amploarea afacerilor nu puteau accepta inainte proiecte mici, date fiind si cheltuielile mai mari pe care trebuia sa le sustina, dar care acum s-au vazut poate nevoite sa isi regandeasca limitele de acceptare.

Tarifele practicate functioneaza acum pe principiul „life-support”
Diminuarea volumului de lucru a avut ca rezultat nu doar reducerea activitatii firmelor de proiectare, ci si reconsiderarea tarifelor practicate. ”Preturile au scazut destul de mult, intre 20% si chiar aproape 50%. Cele mai multe firme cu care am contacte functioneaza pe ”life-support” in ceea ce priveste tarifele. Totusi, prevad ca situatia se va redresa treptat”, a declarat Radu Grosu.
{i Dan Ciuca este increzator in revenirea domeniului proiectarii la un nivel de apreciere corecta, dupa ce anul trecut cererea exagerata a pietei dicta si limitele tarifarii. In general, munca unui proiectant este dificil de calculat, tocmai din aceasta cauza multi clienti considera ca negocierea pretului poate fi scoasa in afara unei evaluari stricte. ”De regula, se calculeaza ca procent din suprafata proiectata, dar trebuie sa existe si diferentieri, nu poti aplica aceleasi valori la o locuinta si la un depozit, unde anumite structuri sunt repetitive”, explica Marian Degheluta. In opinia sa, aspectul volumului mare de munca a fost desprins din context, iar remuneratia pro­iectantului supradimensionata.