Dezvoltarea Timisoarei intr-un mod organizat

Primul masterplan al unui municipiu a fost finalizat in noiembrie de catre expertii olandezi ai consortiului Eurodite SRL si Roeleveld-Sikkes Architects, cu experienta in proiecte de planificare urbana, pentru Municipiul Timisoara. Este vorba despre un proiect-pilot, proiect facut in urma unui parteneriat intre Primaria Timisoara, Consiliul Local, Guvernul Romaniei si cel al Olandei. Guvernul olandez co-finanteaza proiectul-pilot menit sa contribuie la construirea unei viziuni globale a orasului Timisoara, aceasta viziune furnizand material pentru viitorul Plan Integrat de Dezvoltare (PID), precum si pentru Planul Urbanistic General (PUG) care trebuie finalizate pana în 2010. “In Romania nu exista un astfel de plan local, strategic de durata. Finalizarea lui inlesneste atragerea fondurilor UE si a investitorilor privati. Principala lui caracteristica este ca poate fi usor de inteles si de implementat. Am observat ca in Romania se fac planuri bune, dar ca nu se pot implementa imediat”, a declarat pentru Constructiv Joep De Roo, directorul companiei Eurodite. Reprezentantul crede ca unul dintre cele mai importante procese ale proiectului a fost implicarea privatului in conceperea acestui proiect. S-a constituit un consiliu cu rol consultativ, consiliu format din cei mai importanti oameni de afaceri ai localitatii, lideri de opinie, ONG-uri care s-au implicat in realizarea acestui plan.

Oras de business si centru cu forta de munca educata
Potrivit lui Joep De Roo, Timisoara este un municipiu cu un potential imens multumita apropierii de granitele cu Serbia si Ungaria, dar si a faptului ca Timisoara este o localitate universitara. “Timisoara se dezvolta rapid datorita pozitiei geografice, fiind o zona profund orientata catre mediul de afaceri. De aceea am incercat sa explicam reprezentantilor Primariei ca trebuie create facilitati oamenilor de afaceri care doresc sa investeasca aici si care au investit aici, facilitati precum infrastructura, noi scoli si spitale. In plus, ar trebui sa inceapa o colaborare mai profunda cu mediul privat pentru crearea de business centere”, a declarat Joep De Roo. In concluzie, Timisoara se caracterizeaza prin doi termeni: business si stiinta. Acesti termeni au fost luati in considerare la realizarea planului.

Probleme si solutii
Principalele puncte slabe ale municipiului mentionate in proiect sunt: lipsa spatiilor de joaca, a benzilor pentru biciclisti, lipsa unui program viitor de constructie de locuinte, lipsa unui campus universitar pentru studenti, zone industriale situate langa zonele rezidentiale, o capacitate redusa a infrastructurii (in cazul canalizarii, alimentarea cu apa) pentru noile complexuri rezidentiale, lipsa unei benzi separate pentru autobuze si taxiuri, probleme de trafic din cauza centrelor comerciale din afara orasului, lipsa unei sosele de centura, a unei autostrazi, a arterelor de rocada nefinalizate, iar transportul public nu acopera si periferia orasului. “De exemplu, un nou traseu al unui tren urban poate folosi vechile sine ale tramvaielor sau de cale ferata ramase in paragina. Astfel se pot conecta simplu zonele periferice din muncipiu intre ele. Exemplul e doar o sugestie pentru a elibera traficul din centrul vechi al orasului si dezvoltarea pe latime a localitatii”, a mentionat Joep de Roo. In contextul unui municipiu in care afaceriile sunt pe primul loc, specialistii considera ca punctele de dezvoltare sunt: zona aeroportului si a viitoarei autostrazi catre Bucuresti. “Am indentificat 38 de proiecte industriale ce vor determina dezvoltarea economica si urbana. Cu un astfel de plan se poate aplica usor pentru fondurile UE”, a adaugat De Roo.

Accesarea fondurilor
Din pacate, milioanele de euro de la Bruxelles pot fi cu greu accesate si asta pentru ca, potrivit presedintelui Eurodite, “tara este mult prea politizata. Planuri exista, dar degeaba pentru ca in Romania s-a impamantenit ca odata cu schimbarea conducerii sa se schimbe toate planurile. Ori, un plan strategic structural inseamna sa ramana valabil si in urmatorii 15 ani, iar pentru a obtine finantare trebuie sa ai un astfel de plan. In plus, sumele ce vin de la UE sunt mult prea transparente pentru unele autoritati”, si-a spus parerea Jeop de Roo.