Revista Industriei de Constructii din Romania

Autor: Andreea Ceasar

Publicat: Joi, 08/12/2011 - 16:12

Epstein, companie internationala de arhitectura, design interior, inginerie si constructii, ce tocmai a implinit 90 de ani de existenta, este prezenta in Romania inca din 2006, moment in care a prins una dintre cele mai frumoase momente de crestere speculativa a tarii. De atunci, au trecut cinci ani cu puternice fluctuatii de cerere. Singurul segment care se taraste, dar rezista in aceasta economie este cel industrial. El este si elementul-cheie al companiei care mentine filiala pe profit. Un interviu de sfarsit si inceput de an cu Randy Tharp, managing director al filialei locale.

Cati angajati aveti acum si cum ati fost afectati de numarul limitat de proiecte? Avem in jur de 30 de angajati, de la arhitecti la ingineri specializati si personal dedicat managementului. Intr-adevar, numarul limitat de proiecte ne-a afectat, astfel de la maximum 60 de angajati cati am avut in perioada de boom, acum ne-am injumatatit. Crescuseram frumos si repede din 2006, cand am pornit cu doar zece angajati.

Foarte multi proiectanti au avut in acea perioada parte de proiecte amanate...
Intr-adevar, si noi am avut parte de cateva proiecte din zona rezidentialului si cea a retailului pentru care am facut designul de concept care in acea perioada au fost puse in asteptare. Cum precontractele nu au aparut, acestea sunt in acelasi stadiu.

Pe de alta parte, am avut cateva proiecte industriale care ne-au mentinut ocupati si la suprafata. Desi acest segment a fost afectat, exista companii din domeniul petrolier care se extind si care ne mentin ocupati.

Deci domeniul industrial a facut si face lucrurile sa se miste?
Da. In 2009 am livrat o noua unitate de productie si un birou regional pentru Cameron International (unul dintre principalii furnizori mondiali de echipamente si servicii pentru industria petroliera si a gazelor) in Ploiesti, proiect extins pe o suprafata de teren de aproximativ 6 hectare, cu o suprafata construita de aproximativ 12.500 mp.

Pentru acest proiect am fost proiectantul general. Aceasta noua facilitate a companiei americane produce cu precadere echipamente de suprafata (ansambluri de robinete de inchidere) pentru sistemele de extractie titei si gaze pentru pietele de profil din Europa, Africa, Rusia si zonele marilor Mediterana si Caspica.

Tot in acea perioada am fost proiectant general pentru o noua unitate de productie la Cluj-Napoca pentru Emerson, reprezentand o noua hala de productie cu o suprafata de 6.500 mp, la care s-au adaugat 1.800 mp de spatii administrative, constructia fiind finalizata la jumatatea lui 2010.

Si in prezent acelasi domeniu creeaza cerere?
Lucram la dezvoltarea unei unitati de productie pentru Lufkin Industries, oferind servicii complete de arhitectura si inginerie, fiind in acelasi timp si contractorul general. Vorbim despre o noua unitate de productie de aproximativ 35.470 mp situata pe un teren de peste 33 de hectare, in cadrul West Park Ploiesti.

Aici se vor produce componente ale echipamentelor pentru extractia petroliera de suprafata si este dezvoltata cu scopul de a sprijini vanzarile de pompe de mare precizie, utilizate in industria petroliera, pentru clientii actuali si viitori ai Lufkin Industries, in Orientul Mijlociu, zona Marii Negre, Europa Centrala si Rusia.

De asemenea oferim servicii complete de arhitectura, inginerie si management de constructie pentru un nou depozit de produse finite al companiei Star Foods. Constructia se constituie ca o extindere a obiectelor si a activitatilor de depozitare existente deja pe terenul companiei din Popesti-Leordeni. Noua cladire va cuprinde: hala de depozitare produse finite, aflata in legatura cu hala existenta, insumand o suprafata construita de aproximativ 4.500 mp. Asa ca raspunsul meu este ca cel putin in privinta noastra segmentul industrial creeaza cerere si lucrari.

Totusi, in afara de proiectele industriale, proiectantii sunt atrasi de proiectele din fonduri europene. V-ati manifestat acest interes?
Datorita sumelor imense investite din fonduri europene in infrastructura de mediu, respectiv cea a tratarii apei, canalizare si sisteme de alimentare cu apa potabila, acest domeniu ne-a starnit interesul. Pana acum nu am participat la nicio licitatie, dar am explorat domeniul si ne-am gasit parteneri cu care sa participam la acestea.

Majoritatea proiectelor men¬tio¬nate sunt din zona Bucu¬restiului sau Ploiestiului. V-a interesat doar aceasta arie?
Am oferit servicii de consultanta in zona de vest precum Cluj, Oradea, Arad. Aici exista activitate pe zona industriei de masini, datorita fabricilor din zona, dar sunt foarte multe proiecte ramase la stadiul de... proiecte si discutii.
In schimb, zona Ploiestiului cred ca are cel mai mare potential.

Are forta de munca profesionista, exista mult teren disponibil si se afla foarte aproape de Capitala. E locul optim de pozitionare a unui centru de distributie sau logistic pentru ca poti livra usor in zona de nord a tarii, zona de vest a tarii si in Bucuresti. E atat de aproape de locul unde poti avea multa activitate, respectiv Bucuresti, dar destul de departe incat sa nu suferi din cauza traficului localitatii pentru a ajunge in afara ei.

Daca va face cineva un studiu logistic asupra potentialului Romaniei, Ploiestiul si aria din jurul Ploiestiului vor fi probabil locurile in care studiul ti-ar spune ca e cel mai bine sa investesti pentru optimizarea retelei de distributie.

Exista intr-adevar un potential acolo, dar de asemenea exista problema infrastructurii...
Infrastructura, din multe puncte de vedere, tine deoparte dezvoltarea mai multor domenii. Ia de exemplu zona Constantei. E destul de usor sa ajungi din Constanta in Bucuresti, dar mai greu e sa ajungi din Constanta in alte zone.

Intr-o intalnire, l-am intrebat pe primarul Constantei Radu Mazare de ce nu avem investitii in logistica acolo si mi-a spus ca investitorii au tendinta de a se plange fara a face nimic.
Din discutiile mele cu companiile care se uita atent la Constanta, zona este un loc propice pentru investitii in productie si export al productiei in alte zone ale lumii. Restul nu pare profitabil.

Si totusi, foarte multi dezvoltatori au cumparat zeci de hectare acolo pentru dezvoltarile industriale si logistice. Si desi exista cerere pentru spatiile lor, lucrarile nu incep pana la semnarea precontractelor. In acelasi timp, chiriasii nu se avanta sa semneze contracte pe termen mediu, fiind prea riscant.

Companiile dezvoltatoare care au cautat sa contruiasca cladiri pe conceptul “build to suit” nu isi pot permite sa construiasca ca apoi sa astepte clienti. Nu au nici capitalul necesar si nici sustinerea bancilor. E nevoie de companii care fie au finalizat anumite proiecte logistice, le-au inchiriat si au bani sa investeasca in alt proiect, fie de companii cu foarte multe fonduri si multa experienta si care stiu momentul optim in care sa inceapa proiectul inaintea altora.

Cum comentati modul si ritmul de obtinere a autorizatiilor in Romania?
Poate fi un proces lent ce depinde de la zona la zona. Am observat totusi ca primariile nu reactioneaza incet atunci cand vine vorba despre proiectele industriale ce reprezinta un beneficiu economic pentru zona. Nu fac promisiuni pentru facilitarea acestor autorizatii, dar nici nu le intarzie.

Ceea ce ar trebui sa inteleaga reprezentantii publici este ca atunci cand o companie s-a decis sa cumpere teren, ea vrea sa construiasca imediat. Daca investitorul crede ca lucrarile vor dura 12-15 luni (insemnand proiectare, design, constructie) si alte cinci luni pentru autorizatii, se socheaza si se gandeste la alte solutii. Nu e bine ca pe langa incertitudinile unei noi investitii, investitorul sa aiba de aface cu costuri mari cu autorizatiile.

Sunt sigur ca exista dezvoltatori care au cumparat teren in 2007 pentru dezvoltarea unui proiect de retail care s-au blocat in avize, si la momentul in care le-au obtinut, economia in crestere a disparut, fiind nevoiti sa opreasca totul.

Cum ne pozitionam in ceea ce priveste materialele folosite sau tehnologia de construire? Suntem departe de Vest?
In unele privinte stam mai bine decat Vestul. Avem toate materialele de constructii necesare, in afara de cateva finisaje. Exista totusi o problema importanta cu care ne confruntam, respectiv cea a lipsei industriei otelului pentru constructii.

Trebuie sa faci comanda in alte tari pentru unele produse. Mai e si problema legislatiei in constructii care este putin invechita si nu ia in considerare tehnologia moderna. Aici s-ar putea face cateva schimbari.

Puteti face o comparatie intre potentialul industrial al Romaniei cu cel din alte tari in care sunteti prezenti?
Compania are sediul central la Chicago si un birou in New York, si birouri internationale, in Varsovia si in Bucuresti. Din aceasta perspectiva, pot sa spun ca Romania este putin in urma in ceea ce priveste constructiile comerciale si are foarte mult potential inca nexploatat pe segmentul industrial.

Companiile cu care discutam se uita la Romania cu interes datorita fortei de munca si salariilor mai mici in comparatie cu alte tari; de asemenea pentru ca este o tara sigura in ceea ce priveste investitiile datorita apartenentei sale la UE si NATO. Romania are o economie care, in general, se desfasoara in stil vestic.

Exista foarte multe tari sigure din zona...
Romania este pozitionata langa Marea Neagra. E pe coasta ei, dar nu pe cea nepotrivita. Pentru ca daca te uiti mai in Est intalnesti mult mai multe probleme. Clientii din domeniul petrolier spun ca desi ar fi mai util sa se pozitioneze in Kazahstan, Azerbaidjan, Ucraina sau Rusia (unde ar fi mai aproape de clientii lor), vin in Romania pentru ca simt ca investitiile lor sunt mai in siguranta.

Pe piata sunt companii straine si companii locale. De ce aveti mai mult succes ca altii?
Companiile straine vin la noi pentru ca intelegem modul lor de a face business, precum si piata locala. Acestea vor ca proiectul sa fie cat mai repede realizat si ca programul sa fie respectat, iar noi intelegem nevoile lor.

Exista multe companii locale de profil care sunt deficitare la managementul de proiect, respectarea termenelor limita, verificarea calitatii sau a sigurantei locului de munca de pe santier.

Ati observat o crestere a interesului pentru proiectele industriale in ultimele sase luni?
Fata de acum un an vedem o crestere. Suntem in discutii cu sase companii care i-au in considerare investitiile industriale, o parte din ei fiind interesati de producerea de biomasa. Cred ca numarul acestor proiecte va creste datorita legislatiei tocmai aprobate.

Legea 220/2008, aprobata de Comisia Europeana si aplicabila pana la sfarsitul anului, a fost desemnata drept unul dintre cele mai atractive proiecte legislative pe energii regenerabile de catre firma de consultanta Ernst & Young Romania.

Cred ca impactul acesteia este unul pozitiv. Daca pana acum investitorii erau reticenti la piata energiei regenerabile si nu aveau incredere in oportunitatile oferite de ea, in ultimele trei saptamani sunt mult mai increzatori in astfel de proiecte, precum si in interesul bancilor.

Compania Epstein se ocupa si de domeniul de proiectare sustenabila si certificare LEED (Leadership in Energy and Environmental Design). Aveti proiecte de certificare in Romania?
Da, lucram pentru certificarea Willbrook Platinum Business and Convention Center. In plus, in ultimele trei luni observam un mai mare interes din partea dezvoltatorilor de birouri si nu numai pentru astfel de certificari. Cred ca acest lucru s-a intamplat si pentru ca o parte din investitorii publici au spus ca o cladire nu va fi cumparata de acestia decat daca au asemenea certificate.

Noua ideologie a constructiilor verzi este cumva o noua bula care
sa suplineasca scaderea cererii pe rezidential si a lucrarilor de constructii in general?
E posibil sa vedem o crestere interesanta pe partea de dezvoltare a parcurilor eoliene si nu numai, ca apoi sa observam o incetinire si scadere a acestora. Dar in cazul cladirilor sustenabile, numarul lor va creste permanent si nu va fi o chestiune de moment. Pentru ca sustenabilitate inseamna costuri reduse de utilizare.

Dar de asemenea, la inceput inseamna costuri mai mari de design si construire.
Asa este, dar sunt costuri de suprafata. E la fel cum ai cumpara o masina electrica.
Te costa mult, dar la sfarsit vei plati mai putin pentru utilizarea ei. Dezvoltatorii trebuie sa inteleaga ca sunt avantaje economice pe care le transfera chiriasilor.
Iar costurile mari petru anumite materiale de constructie vor scadea, pentru ca odata ce apare cererea, va aparea cineva pe piata locala care sa produca. Piata se ajusteaza.