Revista Industriei de Constructii din Romania

Publicat: Mie, 30/11/2011 - 14:52

Parteneriatele public-privat sunt angrenaje complexe, de anvergura si care angajeaza resurse multiple, fiind o solutie eficienta de implementare a unor proiecte de interes public, a caror dezvoltare si modernizare nu ar fi posibila fara contributia experientei si a capacitatilor investionale private.

De obicei presupun un grad de competitivitate foarte ridicat si sunt mari consumatoare de timp si generatoare de costuri. Pentru o implementare de succes, elementele-cheie sunt o strategie guvernamentala coerenta si consistenta pe termen mediu si lung, anticiparea evolutiei macroeconomice si sectoriale, un program guvernamental durabil si atractiv de atragere a investitorilor internationali si locali de calitate, cu capabilitati pe masura complexitatii unui asemenea angajament. Din perspectiva investitorilor, conteaza transparenta procedurilor si a dialogului cu autoritatile publice, stabilitatea legislativa si dezvoltarea economica, eficienta procesului competitiv, precum si o selectare avizata a proiectelor pe criterii de oportunitate si eligibilitate corecte.

Planuri
Romania a resimtit impactul unei tranzitii lente manifestate inclusiv prin fluctuatii legislative si incertitudini politice, prin birocratie si lipsa de transparenta, fapt pentru care, desi tara noastra a aparut pe radarul interesului investitional, nu pot fi mentionate proiecte PPP finalizate cu succes. Exista un numar redus de proiecte demarate si care, dupa diverse contorsiuni, sunt inca intr-o faza prea putin avansata sau au esuat lamentabil. Astfel de precedente au cauzat chiar o descurajare a marilor investitori care au ramas reticenti in a-si angaja resursele in batalii al caror rezultat era incert sau chiar prejudiciabil planului de afaceri.

Din fericire, perioada pre-aderare si aderarea Romaniei la Uniunea Europeana au determinat adaptarea regulilor locale la standardele europene, imbunatatirea mediului legislativ si de afaceri si au provocat autoritatile la asumarea unor responsabilitati mai clare.

Pe langa obstacolele derivate din cadrul legislativ imperfect si lipsa de experienta, reticenta autoritatilor de a sustine implementarea unor astfel de proiecte si capacitatea redusa de a formula abordari strategice pe termen mediu si lung au afectat disponibilitatea investitorilor de a-si asuma riscurile inerente unor proiecte atat de complexe. Chiar si in putinele cazuri cand dupa eforturi sustinute ale tuturor partilor interesate s-au parcurs anumite etape, mecanismul de implementare s-a dovedit lipsit de logica economica sau cauzator de blocaje operationale, iar cerintele la care au fost supusi investitorii au fost supuse variatiilor. De exemplu, identificarea unor solutii de finantare fiabile si suficient de securizate si din punctul de vedere al finantatorilor a reprezentat multa vreme un subiect de dezbateri si continua sa fie o provocare.

Exemple pozitive
Privind la experienta altor state europene cum ar fi Marea Britanie, Australia, Germania, Italia, este clar ca formula PPP este o reteta de succes cu beneficii palpabile pentru toti participantii - autoritatile care pot astfel pune in practica proiecte de dezvoltare indispensabile pentru progresul societatii prin angrenarea resurselor financiare bugetare sau atrase, si a experientiei calificate a investitorilor, beneficiarii, noi toti, prin accesul la servicii publice mai eficiente, o infrastructura moderna sau alte facilitati si investitorii, prin optimizarea profitabilitatii unor astfel de operatiuni. In contextul celui de-al patrulea an dupa aderare, este de notat deschiderea manifestata recent de autoritati catre simplificarea procedurilor si asigurarea unui cadrul legislativ clar care sa permita flexibilitate si eficienta economica la implementare, prin adoptarea Legii parteneriatului public privat nr. 178/2010 si a normelor de aplicare corespondente - ramane de vazut insa cum se vor concretiza aceste noi eforturi si daca toate aceste oportunitati vor fi valorificate in timp util.

Romania are nevoie sa recupereze decalaje mari si sa elimine blocajele din infrastructura (in special cai rutiere si feroviare, dar si utilitati), sanatate, educatie, dezvoltare urbana, energie, restructurarea capacitatii de administrare guvernamentale si consolidarea institutiilor statului, iar, pe langa autoritatile centrale, un rol esential il va avea initiativa municipalitatilor in scopul promovarii unor astfel de proiecte prin absorbtia fondurilor comunitare la nivel local si regional. In continuare numarul de proiecte ramane redus comparativ cu necesitatile de modernizare si asigurare a unor standarde noi de calitate si eficienta, dar este de salutat mobilizarea autoritatilor spre tendintele imprimate deja de statele europene cu experienta in domeniu si de Agenda 2020 – mentionam aici Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii pentru anii 2011-2020.

Provocari

Potentialul este urias pentru astfel de proiecte numai daca ne gandim la fondurile structurale alocate Romaniei si la fondurile de coeziune planificate a urma dupa 2013. In plus, trebuie contat pe capacitatea financiara a investitorilor atrasi de oportunitatile postaderare si de capitalul ridicat spre plasament de diferiti finantatori care acum pot actiona direct pe piata romaneasca prin pasaportul european. Perioada care va urma va reprezenta una dintre cele mai mari provocari pentru sectorul public, avand in vedere ca guvernul si autoritatile in general incep in sfarsit sa fie judecate dupa criterii de eficienta economica, transparenta si performanta durabila in imbunatatirea serviciilor publice. Sunt deja in derulare proceduri care vizeaza proiecte de dezvoltare pana in 2013, ele arata optimist pe hartie si in declaratiile oficiale, iar semnalele din mediul de afaceri sunt pozitive, prin urmare ne asteptam sa vedem pasi concreti si accelerati cat de curand.

Noul cadru legislativ este perfectibil si probabil vor mai aparea ajustari si filtre de corectie dupa experienta primelor proiecte in 2011, mai ales in privinta aspectelor procedurale. Generalitatea prevederilor actuale nu este de natura a asigura un grad de transparenta sau control adecvat al procedurilor competitive de selectie, evaluare si acordare a contractelor publice, generand un traseu paralel fata de legislatia achizitiilor publice. Ar fi de dorit adoptarea unui model de evaluare a riscurilor, astfel incat un investitor privat sa poata evalua in mod independent raportul risc / beneficiu aferent unui proiect PPP, precum si masuri de prudentialitate in privinta competitivitatii.

La fel de importanta este si abordarea variatiilor inerente oricarui proiect PPP, avand in vedere durata de timp relativ intinsa a acestora. In consecinta, ar trebui introduse prevederi specifice care sa acopere diverse aspecte ale proiectului (corporatiste, contractuale, operationale etc.) care pot declansa, la un moment dat, necesitatea de a implementa anumite schimbari. Pentru referinte relevante sugeram cadrul PPP instituit in Marea Britanie unde gasim numeroase exemple de succes. Regulile actuale, ca si modificarile viitoare trebuie sa se inscrie in standardele instituite de Uniunea Europeana – in acest context, trebuie tinut cont de comunicarea interpretativa a Comisiei Europene privind aplicarea dreptului comunitar privind achizitiile publice si al concesiunilor in cazul parteneriatelor institutionalizate public-privat („Ghidul privind infiintarea parteneriatelor institutionalizate public-privat“). Documentul desi ofera indrumari cu titlu orientativ cu privire la punerea in aplicare a proiectelor PPP in UE, prezinta cadrul juridic comunitar de atribuire a contractelor de achizitii publice prin intermediul PPP, evidentiind cele mai bune practici si liniile directoare pentru evitarea incalcarii legislatiei comunitare in domeniu.

Adevar sau provocare

Prioritatile sunt numeroase, iar constrangerile bugetare mari pentru Romania anilor 2010-2015. Fie ca este vorba de Coridoarele de autostrazi IV sau IX, de dezvoltarea proiectelor de energie alternativa, de reactoarele 3 si 4, de reabilitarea sistemelor de irigatii sau de sistematizarea cursurilor de apa pentru prevenirea inundatiilor, de modernizarea porturilor, aeroporturilor si cailor ferate, de statiunile balneoclimaterice, sau de megaproiectul de cercetare ELI, de infrastructura in sanatate si educatie, toate acestea, la care se adauga proiectele regionale si locale, implica un exercitiu amplu de proiectii strategice sustenabile sistemic pe termen mediu si scurt, capabilitati de administrare si management extinse din partea autoritatilor si institutiilor publice, resurse specializate si dedicate acestui segment important (inclusiv prin crearea unei entitati separate care sa gestioneze si sa controleze evolutia in bune conditii a unor proiecte de infrastructura complexe), capacitatea de a propune proiecte viabile si eligibile pentru absorbtia banilor europeni, eficienta si transparenta la toate nivelurile si pe parcursul tuturor etapelor.

Primii pasi in directia demararii unor noi formule PPP s-au facut pe fondul unor dezbateri aprinse, ramane de urmarit activ care va fi impactul si cum va decurge implementarea primelor proiecte din aceasta categorie incepand cu anul 2011. Romania poate invata in orice moment din exemplele pozitive sau nereusitele tarilor care au experimentat si dezvoltat PPP inaintea noastra, putand sa adapteze cele mai bune practici si cele mai avansate metodologii la specificul local. Autoritatile trebuie sa apeleze la specialisti pentru a face acest transfer de know-how si sa fie in acelasi timp conectate la pulsul mediului de afaceri local si international, inclusiv cel financiar, in conditiile intensificarii competitiei intre state pentru atragerea de finantari.

PPP ramane o solutie de degrevare a presiunii asupra bugetului de stat (mai ales in contextul unui spatiu fiscal pre-determinat de acordurile de finantare in vigoare si de efectul crizei economice), in masura in care complexitatile si riscurile aferente sunt gestionate avizat, transparent si fundamentat. Cateva cazuri de pionierat derulate cu succes pot deveni motorul unui mecanism functional si profitabil atat pentru stat si investitor, cat si pentru societate – beneficiar al modernizarilor, conducand la confirmarea favorabila a ceea ce in prezent sunt prognoze.