Revista Industriei de Constructii din Romania

Autor: Andreea Ceasar

Publicat: Joi, 14/05/2009 - 11:48

Cererea redusa a determinat reorientarea spre piata industriala. Cumparatorii se servesc direct de la poarta fabricii

Evolutia vanzarilor pentru 2009 se vede diferit de la un producator de tigle la altul, osciland intre cresteri de 10%, stagnare sau chiar diminuari. O parte dintre producatorii autohtoni de tigle metalice au raportat scaderi de pana la 40% in primele doua luni ale anului. Potrivit Ruuki, piata de acoperisuri rezidentiale a atins valoarea de 136 milione de euro in 2007, la un volum de 22 milioane de metri patrati, iar piata tiglelor metalice se estima la 10 milioane de metri patrati anul trecut, in crestere cu pana la 10% fata de 2007.

Tigla metalica castiga… acoperisuri
Producatorii sustin ca in fiecare an piata de tigla metalica tinde sa creasca in defavoarea celei ceramice. “}igla metalica ocupa un loc foarte important pe piata de invelitori datorita avantajelor pe care aceasta le ofera. Clientii prefera sa achizitioneze tigla meta­lica pentru simplul fapt ca este foarte usoara (aproximativ 5kg/mp) si astfel fac economie la realizarea sarpantei acoperisului. In acelasi timp se monteaza rapid, asigurand etanseitatea deplina a acoperisului prin utilizarea auxiliarelor si a accesoriilor“, sustine Alina Mihaela Stan, director de marketing al firmei Rova. Acest lucru il confirma chiar producatorii de tigla ceramica Bramac. “Cele mai mari vanzari le avem in Baia Mare, Timisoara si in general in toata zona Ardealului. In Moldova domina piata de tigla metalica“, explica Mircea Dumitru, directorul general al firmei.

“Am gasit zona Moldovei inundata de produse de foarte proasta calitate, cu toate ca exista cerere pentru tiglele metalice de calitate medie si de top. Piata Transilvaniei, care era dominata pana nu de mult de piata de ceramica, se schimba in favoarea celei metalice“, a observat Ioana Ionescu, manager marketing al firmei Bravo International.

Cerere diminuata cu 30-40%?
Cifrele furnizate de producatorii de tigle metalice nu sunt deloc optimiste. Desi variaza cu zeci de procente de la prognoza la prognoza, concluzia nu este decat una singura: s-a inregistrat o scadere brusca a cererii, evident si a achizitiei, iar solutia castigatoare pentru iesirea din acest impas este reorientarea spre alte piete. “Pot spune ca fata de perioada similara a anului trecut nivelul cererii se situeaza undeva la 70-80%, iar nivelul achizitiei a ramas undeva la 50% fata de 2008. Cerere pare a fi, dar cumparatori mai putini“, confirma Cristian Matasel, director de vanzari la Coilprofil.

Principalele motive care au determinat aceasta situatie sunt evidente ca in toate celelalte domenii. Multe proiecte rezidentiale au fost amanate, iar clientul de rand ignora momentan nevoile suplimentare, asteptand sa inteleaga daca va fi sau nu dat afara.

“Inceputul anului a dat semnale clare ca cererea a scazut. Proiecte care erau in faza de proiectare sau incepusera faza de executie s-au oprit, dar speram sa revina. Nu stim daca sfarsitul anului va aduce aceleasi profituri ca anul trecut“, comenteza situatia Alexandru Ionescu, reprezentant al firmei Megaprofil.

Chiar si marii producatori, precum divizia Armat al companiei Arcelor Mittal Construction Romania, a realizat ca in prima parte a anului piata de tigla metalica s-a redus cu aproximativ 30-40% fata de aceeasi perioada din 2008. Potrivit acestora, situatia “neplacuta” este intretinuta de factori precum insecuritatea financiara a clientilor, blocarea creditarii sau asteptarile legate de o eventuala ieftinire drastica a preturilor la case, la materiale de constructii sau chiar ieftinirea serviciilor. “Situatia economica actuala va reconfigura dimensiunile pietei rezidentiale din Romania, cu efecte dramatice asupra tuturor businessurilor care au incidenta cu acest domeniu”, declara Alex Olteanu, director al Armat. In 2008 cifra de afaceri inregistrata de ArcelorMittal Construction Romania a fost de aproximativ 24 de milioane de euro, fata de 21 de milioane de euro in 2007. Din aceasta suma Armat a realizat 5 milioane, Arval 8 millioane, iar Arclad 11 milioane de euro.

Colacul de salvare
In aceste momente fiecare s-a prins de un anumit “colac de salvare” pe care mizeaza pentru a iesi la liman. S-au reorientat spre alte piete, si-au diversificat paleta de servicii, au adus pe piata noi produse, au scazut preturile, iar acum asteapta. “Anul acesta Coilprofil lanseaza un nou sistem pluvial pentru care am investit 3 milioane de euro. Astfel, ne adresam tuturor producatorilor de acoperisuri, nu numai celor din tigla metalica, ci si celor din beton si ceramica”, adauga Cristian Matasel. Potrivit acestuia, daca ar fi fost sa produca doar pentru segmentul rezidential, nu ar fi rezistat pe piata, iar “colacul de salvare” il reprezinta tocmai produsele ce se adreseaza segmentului industrial.

“Am pus in functiune prima linie complet automatizata de panouri sandwich cu vata minerala din Romania. Se vor produce in curand si panouri cu miez de polistiren. De obicei aceste produse se fac pe linii discontinue, dar Megaprofil a deschis prima linie continua de productie“, argumenteaza si Alexandru Ionescu. In plus, cei de la Megaprofil au inceput sa se adreseze foarte mult halelor industriale si comerciale. “Deja sunt semnale din piata ca putinele proiecte mari, care s-au lasat asteptate, reincep sa intre pe fagasul normal si au nevoie de noi. Pentru ca exista foarte putine proiecte, vom fi obligati sa mai reducem din pret si sa oferim niste servicii in plus, niste termeni de livrare mai buni etc.“, a adaugat acesta. Cat despre piata rezidentiala, cei de la Megaprofil recunosc ca primele trei luni ale anului 2009 au reprezentat o moarte clinica a acesteia.

Adrian Nedelcu, reprezentant de vanzari al firmei Romada, ne-a mentionat ca ofertele promotionale sunt din ce in ce mai convingatoare (montaj gratuit, transport gratuit, reduceri de pret) si ca piata renovarilor ar trebui sa profite de acestea.

Bravo International s-a indreptat in schimb spre clientii finali, care au un grad de indatorare mai mic decat al antreprenorilor, iar Armat isi propune in 2009 diversificarea pe segmente apropiate de piata, un exemplu fiind garajele si depozitele, produse standard, pentru sectorul rezidential.

Piata renovarilor este luata in considerare de catre producatorul de tigle ceramice Bramac. “Chiar daca multe proiecte au fost inghetate, cred ca vom reusi sa recuperam vanzarile pe segmentul renovarilor, pentru ca aceia care doreau sa isi construiasca o locuinta noua vor prefera sa si-o renoveze pe cea existenta, in conditiile lipsei de lichiditati. In cel mai rau caz posibil, estimarile noastre vizeaza o stagnare la nivelul din 2008”, a declarat Mircea Dumitru, directorul general al firmei. Pe langa aceste schimbari strategice, cumparatorii din segmentul clientilor finali s-au “reorientat” si ajung cel mai adesea la poarta fabricii pentru a ocoli distribuitorul si pentru a cumpara mai ieftin produsul.

Coilprofil si-a propus pentru acest an, 85% din cifra de afaceri din anul 2008. “Nu puteam merge asa la nesfarsit, cu dublari ale cifrei de afaceri in fiecare an. Anul acesta va fi hotarator pentru toti producatorii“, a argumentat Cristian Matasel.

Materia prima si preturile variabile
Majoritatea producatorilor de tigle metalice importa materia prima din alte tari, iar raportul euro/leu de multe ori influenteaza pretul produsului final. “Majoritatea producatorilor din bransa importa materia prima, astfel ca raportul euro/leu influenteaza pretul produsului final. Noi am reusit sa avem preturi constante”, a precizat Alina Mihaela Stan, director de marketing al firmei Rova.
Directorul de vanzari al firmei Coilprofil a mentionat ca nu au primit nici un semnal care sa mentioneze cresterea pretului materei prime, dar crede ca in semestrul doi al anului 2009 acest lucru se va intampla. “Practic, piata metalului urmeaza aceleasi tendinte ale economiei si tot timpul au fost asemenea fluctuatii. Deosebirea o face ca in ultima perioada fluctuatiile au fost cu mult peste normal”, a precizat Cristian Matasel. Coilprofil importa majoritatea materiei prime din Austria, pentru ca in Romania nu sunt producatori, iar tabla zincata pe care o face Arcelor Mittal nu poate fi profilata pe utilajele noastre. Bravo International aduce materia prima din Suedia si Anglia. “Nu cred ca pretul materiei prime va creste. Din contra in mod normal pretul se adapteaza la cererea pietei, in cazul nostru scazand”, considera reprezentantul Megaprofil.

Reducerile de pret de 30% sunt vizibile doar in cazul producatorilor si comerciantilor care anul trecut au profitat de cererea ridicata si au adoptat si preturi pe masura.

Investitii in productie
Coilprofil detine o singura fabrica la Ceptura, reprezentand o investitie de 16 milioane de euro. Aceasta are o capacitate de productie pentru tabla tip tigla de 800 mp pe ora, in cazul tablei cutate o capacitate de 3.000 mp pe ora, iar in cazul panourilor sandwich de 4-5 mp pe minut. “Am preferat sa cumparam utilaje de ultima generatie, motivul fiind automatizarea lor si calitatea produsului pe care il scot.

In fabrica noastra muncesc 20 de persoane, si deci nu vom fi nevoiti sa dam afara”, a explicat Cristian Matasel.

Nici Megaprofilul nu-si pune problema sa opreasca productia, aceasta fiind continua, potrivit reprezentantilor firmei. Bravo International detine o hala de productie la Fundulea si are in constructie un parc logistic de cateva hectare, iar Rova Romania detine o fabrica in Sibiu.

Bramac – primele luni de regres
Firma Bramac, ce detine o cota de 18% pe piata totala a invelitorilor, a atins in 2008 valoarea afacerilor la 18 milioane de euro, in crestere cu 17% fata de anul 2007. Cresterea cantitativa a vanzarilor a fost de 23% fata de anul 2007. “Ultimele doua luni au fost de stagnare sau regres. Daca ar fi mers ca la inceputul anului 2008, cu siguranta ca am fi inchis anul cu cresteri de 35-40%“, a declarat Mircea Dumitru, direc­torul general al firmei Bramac.

Daca anul trecut planuia construirea unei noi fabrici in zona Capitalei, in conditiile actuale de piata directorul general a considerat ca e mai util sa se construiasca un depozit logistic la Ploiesti, urmand ca in functie de evolutia pietei sa inceapa si constructia fabricii.