Revista Industriei de Constructii din Romania

Autor: Andreea Ceasar

Publicat: Lun, 26/10/2009 - 16:21

Siemens Romania detine patru fabrici in tara care produc strict pentru piata externa.

Forta de munca ieftina dar care se muleaza usor pe tehnologia adusa de companiile straine este principalul atu pentru investitii

In primele saptamani de munca ale lui Cristian Secosan, noul CEO al Siemens Romania, au fost luate decizii rapide privind taierea cheltuielilor inutile.

S-a pornit de la redimensionarea flotei auto si s-a ajuns la micsorarea facturilor telefoanelor mobile, la renegocierea chiriilor platite de companie si la reducerea si eficientizarea consumului de energie.

Compania germana a derulat anul trecut pe piata locala afaceri de circa 321 milioane de euro, dar atunci erau alte vremuri. Acum Secosan analizeaza toate contractele mari ce vin din finantarile fondurilor europene sau din partea Guvernului.

E nemultumit ca Siemens Romania a pierdut contractul cu grupul CEZ privind furnizarea de turbine eoliene pentru Proiectul Parcului Eolian CEZ in defavoarea concurentului sau General Electric, dar e sigur ca noile contracte semnate pe segmentul energetic il vor ajuta sa nu
disponibilizeze nici un angajat din cei 2.200.

V-ati intors intr-un moment economic dificil. Nu e riscant?
Momentele in general nu ti le alegi. Momentul e intr-adevar dificil din cauza conjuncturii generale a pietei, dar, pe de alta parte, Siemens este o companie care are o paleta foarte larga de produse si activitati care permit ca si in vremuri de criza sa-si gaseasca domenii in care sa fie competitiva. La momentul actual ne-am orientat catre proiecte care ne ajuta sa depasim aceasta perioada, proiecte ce tin de infrastructura si de finantarile europene.

Aveti aproximativ 100 de zile in functie. Spre ce directii v-ati canalizat primele decizii?
Sunt doua directii unde am luat decizii. S-au luat in primul rand decizii pe plan intern pentru a controla foarte bine costurile, si aici vorbim chiar si de costurile marunte pe care altadata nu le-am fi luat in considerare precum cheltuielile cu masinile, cu telefoanele mobile, cu chiriile si alte astfel de cheltuieli.

Pe de alta parte degeaba reduci costurile daca nu ai business. Astfel ca a doua directie a deciziilor luate a privit noile proiecte. Incercam sa ne orientam si sa ne implicam in toate proiectele mari care exista in prezent: investitii in coridoare de transport si in calea ferata. Apoi urmeaza proiectele in domeniul energetic precum investitiile pentru eficienta energetica sau pe partea de distributie a energiei. Ne vom concentra mai putin in directia industriei private, precum domeniul metalurgic sau productia de ciment, care au prezentat scaderi importante. Nu in ultimul rand ne intereseaza finantarile ce vin de la Uniunea Europeana si cele ale autoritatilor locale. Aici as mentiona proiectele pentru tratarea apei sau echipamente pentru spitale.

Mai face statul investitii? Companiile se plang ca statul a promis ca face aceste investitii si de fapt ele sunt doar promisiuni electorale...
Statul face, dar nu destule. Lumea se astepta la mult mai mult din partea lui. Din pacate, cred ca influenta politicului este un pic prea mare in ceea ce ar trebui sa se intample in economie. Poate ca lucrurile nu merg asa cum ar trebui si din cauza ca acum urmeaza alegerile prezidentiale. Noi ne-am dori sa mearga lucrurile mai repede si interventia bazata pe aceste finantari europene sau a banilor obtinuti de Guvern de la FNI si de la UE sa fie mai rapida sau mai vizibila.

Participati si la licitatii? Cum le percepeti?
Noi numai prin licitatii obtinem lucrari. Marea majoritate a licitatiilor la care participam se desfasoara asa cum ar trebui. Insa se mai intampla ca unele firme sa fie avantajate, si asta pentru ca, in momentul in care o autoritate isi propune sa faca o investitie, aceasta trebuie sa elaboreze un caiet de sarcini. In momentul in care il realizeaza, trebuie sa verifice ce este disponibil pe piata, si de multe ori informatiile vin dintr-o sursa sau alta, asa ca acest caiet de sarcini pare a fi cumva croit. Bineinteles ca mai exista licitatii in care aceste caiete de sarcini sunt deja creionate pentru o anumita firma.

Companiile romanesti se plang ca firmele straine castiga licitatiile si ca apoi sunt subcontractate firmele romanesti...
E normal sa fie asa, insa nu ar trebui sa se subcontracteze 100% din acel proiect pentru ca trebuie sa existe si o valoare adaugata si a celui care castiga licitatia.

De exemplu, eu am echipamente, dar nu am grupuri mari de montaj si instalare si atunci subcontractez partea de instalare la o firma, de multe ori autohtona. Asta nu inseamna ca dam toata lucrarea, ci 15-20% din ea. Apoi mai subcontractam ce e pe partea de lucrari civile, ingineresti care nu tin de noi. Noi avem grija de echipamente si de mentenanta anterioara.

Dar cat de important este numele si experienta firmei-mame intr-o licitatie?
Nu e important numele, ci experienta. Si, de asemenea, sunt importante cerintele caietului de sarcini. Daca este o faza de calificare in care se cer referinte, lucrari similare sau cifra de afaceri, atunci este important. Altfel toti sunt egali, atat timp cat se indeplinesc cerintele tehnice. In plus, pretul primeaza.

Cunoasteti domeniul energetic de 19 ani. Cum s-a schimbat piata in toti acesti ani in ceea ce priveste concurenta, cererea si oferta?
Acum 18 ani nu erau companii straine, iar piata era dominata doar de producatorii locali. Intre timp, o parte din producatorii locali au disparut, o parte supravietuiesc, dar si-au pierdut suprematia. Unii dintre ei au inceput colaborari cu companiile straine si lucreaza sub licenta. Si-au imbunatatit nivelul tehnologic.

De ce credeti ca companiile straine precum Schneider Electric, Moeller, Siemens domina acum piata autohtona?
Pentru ca in momentul in care am intrat noi pe piata tehnologia romaneasca era cea a anilor ’70 din alte tari dezvoltate.

Dar forta de munca o avem!?
Da, de aceea si aceste colaborari de care spuneam. Si Siemens are multe colaborari cu mai multe companii din Romania. Exista in Romania capacitati de productie bune, cu oameni care pot sa invete repede la un nivel tehnologic ridicat. Acest lucru ajuta la crearea unui pret competitiv sau mai apropiat de cerintele romanesti.

Credeti ca venirea strainilor in tara a ridicat pretul echipamentelor electrice?
Intr-adevar s-au marit preturile la echipamente si la produsele electrice in general, dar nivelul tehnologic e altul. Pretul se reflecta in diferenta calitativa.

Care sunt cele mai importante contracte semnate recent?
Cele mai importante contracte provin din domeniul energetic precum retehnologizarea unei statii a Transelectrica sau lucrari mai mici la statii electrice private. Am semnat si un contract cu Metrorex pentru modernizarea instalatiilor electrice de joasa si medie tensiune aferente magistralelor de metrou I si III, impreuna cu alte companii. Am vandut doua locomotive unui transportator privat. Apoi mai sunt si contracte ce vin pe partea echipamentelor medicale. Contractele sunt mai putine si de mai mica valoare pe segmentul lucrarilor la echipamente pentru cladiri si pe industrie. Anul trecut mergeau mai bine lucrarile la transporturi, unde am avut un contract mare si lucrari la anumite coridoare de transport paneuropene si am livrat tramvaie primariei din Oradea. Pe divizia Building Technologies exista cerere pentru instalatiile de incendiu.

Dezvoltatorii sunt interesati de tehnologiile pentru protectia impotriva incendiilor?
Nu e vorba neaparat de interes, ci de niste norme pe care dezvoltatorii trebuie sa le implementeze. Dupa povestea cu Milllennium, dupa informatiile noastre aceste norme sunt intr-un fel de revizie si urmeaza sa fie modificate in sensul de a le face mai stricte. Momentan motorul vanzarilor sunt aceste proiecte si reglementari, si nu interesul dezvoltatorului.

Vanzarile pe segmentul HVAC au scazut?
Au mai scazut. Sunt destul de multe proiecte stopate fara perspectiva de a fi reluate.

Pe segmentul energiei, cum vi se pare piata energiei eoliene? Ati avut deja contracte in derulare in Romania sau proiecte?
Pe zona energiei eoliene inca nu am vandut echipamentele propriu-zise precum turbine eoliene, dar am fost implicati in constituirea statiilor acestor parcuri eoliene. Pe partea de echipamente am pierdut trenul cu proiectul CEZ-ului. Suntem interesati de aceste proiecte si detinem o tehnologie buna.

Cunoasteti proiecte interesante?
Cunoastem un numar de patru proiecte de dimensiune medie interesante. Nu sunt insa mari precum CEZ-ul.

Ce asteptari aveti pentru viitorul apropiat?
Ceea ce astept este ca economia sa-si revina si ca sectorul privat sa aiba din nou un aport substantial in proiectele noastre. Daca acum ne-am indreptat atentia mai mult catre fondurile europene si proiectele primariilor, nu inseamna ca vom pierde contactul cu segmentul privat.

Nu ma astept ca pe segmentul constructiilor sa existe o recuperare prea rapida. Probabil vom vedea o piata mai lucida in a doua jumatate a anului 2010. Exista semnale pozitive, dar acestea sunt firave. In a doua jumatate cred ca lucrurile vor functiona putin mai bine.

Va fi mai bine datorita implicarii statului sau a companiilor private?
Ambele. Repet, exista lucrari ce vin din partea statului. In plus, depindem si de pietele externe si de companiile private care au legatura cu acele piete afectate din America si Europa de Vest. Cand vor exista imbunatatiri pe pietele externe, dupa o mica intarziere, efectele benefice se vor resimti si la noi.

Lucrati sa inteleg si cu piata externa?
Da. Avem patru fabrici in Romania, din care trei la Sibiu unde se face productie de componente electronice SIMEA, sigurante si prize SEIT, si respectiv confectionari metalice pentru industria feroviara SYKATEC si una la Buzias unde vorbim despre productie de servomotoare Siemens Motor Systems. Produsele fabricate aici sunt exportate suta la suta.

In ce tari se duc produsele “Made in Romania”?
La firma-mama din Germania sau Austria si de acolo se distribuie in toata lumea.

Se produce aici datorita costului mainii de lucru?
In momentul de fata forta de munca e mai ieftina in Romania, dar mai scumpa decat in alte tari din Est. Iar acest aspect trebuie luat in considerare.

La un moment dat aceste fabrici se pot muta?
Depinde de fabricute. De exemplu, fabrica din Buzias prezinta un nivel ridicat de automatizare, iar ponderea costului fortei de munca din costul total este relativ redusa. Exista o diferenta reala de costuri intre Germania si Romania, dar daca e sa se mute mai spre Est costurile nu s-ar mai reduce semnificativ. In plus, taxele vamale impuse de UE pentru tarile producatoare non UE impiedica unele mutari strategice.

Exista totusi domenii in care ponderea costului cu forta de munca este mare si merita o mutare spre Asia sau Ucraina. Oricum, in ceea ce priveste propriile fabrici, nu cred ca vor exista mutari pe termen mediu.

La inceputul anului 2008 Siemens a achizitionat firma clujeana Frosys. Este un moment bun pentru achizitionare?
Frosys a completat prin experienta locala portofoliul de servicii al diviziei Siemens Solutii si Servicii Industriale (I&S) in domeniul infrastructurii si industriei.

Acum din punctul de vedere al achizitionarii unei companii este probabil un moment bun. Dar din perspectiva businessului unei companii, cred ca nu e un moment bun, pentru ca o companie care este achizitionata acum la un pret mic are sigur si probleme, probleme ce nu pot fi remediate imediat. Deci nu e chiar momentul de facut achizitii si nici nu ne propunem in viitorul apropiat.

Exista in Romania companii care ar merita sa fie preluate?
Bineinteles ca sunt companii care au fost dezvoltate de oameni locali si care sunt la momentul actual destul de interesante.

Aveti credite de investitii la banca?
Nu. Ne sprijinim pe compania-mama care ne poate ajuta si cu bani si cu back-up pentru bancile mondiale. Nu stiu daca e bine sau nu acest lucru.

Era mai bine sa faceti mai multe investitii?
Nu, nu stiu daca e mai bine sa lucrezi cu banii tai sau sa faci investitii cu banii altuia.

Aveti firme care nu v-au platit?
Avem si ceva probleme cu companii mici care au intrat in insolventa, cu datorii la noi. Nu ceva major. E vorba de cateva zeci de mii de euro.