Revista Industriei de Constructii din Romania

Autor: Andreea Ceasar

Publicat: Joi, 07/01/2010 - 17:55

Capacitati de productie de trei milioane de tone, 20 de producatori si 19 blocuri receptionate in 2009 pentru reabilitare termica

Nu mai putin de 20 de firme producatoare de adezivi, mortare, chituri, rosturi, gleturi, sape izolante sau tencuieli isi impart piata ajustata a sistemelor uscate de zidarie din 2009. Cele mai mari procente sunt luate, cum era si de asteptat, de catre Baumit Romania si Henkel Romania, in total acestea detinand aproape 50% din piata. Dar anul acesta vorbim de un 50% mult mai mic ca valoare. In 2009 s-a construit doar ce era musai de construit, vorbim aici despre proiectele ce trebuia finalizate la anumite termene, proiecte ce absorbisera o mare parte din investitii si care trebuia intr-un fel sau altul sa aduca profit. Cat despre lucrarile de reparatii capitale, renovare sau reabilitare termica, acestea au fost mai multe la numar fata de lucrarile noi, dar insuficiente pentru motorul supraincalzit al constructiilor si al producatorilor de materiale de constructii. Avem deci o piata mai mica ca volum si valoare, iar pana la acest moment acelasi numar de concurenti. Rezultatul?

Context
Analiza Institutului National de Statistica privind comportamentul pietei constructiilor in perioada
1 ianuarie – 30 septembrie 2009, comparativ cu intervalul similar din anul precedent, arata ca volumul lucrarilor de constructii, serie bruta, a scazut cu 14%. Scaderi s-au consemat si in cazul elementelor de structura la toate componentele: lucrarile de reparatii capitale (-25,9%), lucrarile de intretinere si reparatii curente (-21,1%) si lucrarile de constructii noi (-9,3%). De asemenea, pe tipuri de constructii, volumul lucrarilor de constructii a scazut in special la constructiile ingineresti (-15,3%), cladirile nerezidentiale (-14,2%) si cladirile rezidentiale (-10,8%).

Din cele 1.097 de imobile cuprinse in Programul National privind cresterea performantei energetice la blocurile de locuinte cu finantare in anul 2009, doar 19 blocuri au fost receptionate pana in septembrie, desi pe hartie fonduri exista pentru 50.000 de locuinte.

Zone de interes
Analizand centrele de productie ale celor 20 de producatori ce activeaza pe piata, se observa ca majoritatea s-au indreptat cu centrele catre vestul tarii. In Cluj sunt nu mai putin de 7 fabrici pentru productia de adezivi (Henkel Turda, Saint Gobain Weber Batec Turda, Eco Mat, Baulinie Apahia, Hasit, Bengoss Deutek, Baumix), fiind urmat de orasul vecin, Bihor, cu alte trei centre comerciale (Adeplast, Domoplast, Macon) si de catre Timis cu doua centre de productie (Gabbro, Ital Kol). In Arad a poposit Von Meister, in Alba Baumit Teius, iar in Brasov Colmef.

Bucurestiul detine si el un conglomerat de 6 centre de productie ale firmelor Henkel - Pantelimon, Baumit, Saint Gobain Weber Batec- Branesti, Euro MGA – Domnesti, Atlas, Duraziv. In Prahova se mai gaseste inca un centru al Adeplastului si Baumix, iar in Constanta se afla fabrica Celco.
O zona regionala neexploatata este cea a Moldovei, unde nu exista nici un centru de productie, desi in 2008 Henkel Romania planuia constructia unei fabrici cu o capacitate de 200.000 tone/an, iar Saint-Gobain Weber Romania avea in plan constructia unei fabrici de mortare la Suceava, ambele proiecte fiind amanate.

Capacitatea de productie versus capacitatea produsa
Adeplast detine in Oradea o fabrica de mortare uscate cu o capacitate de 250.000 de tone anual si una in Ploiesti ce are capacitatea de 450.000 de tone. Baumit Romania, cu cele doua fabrici, detine o capacitate de productie totala de 420.000 tone/an (120.000 tone/an fabrica din Bucuresti si 300.000 tone/an fabrica din Alba). De asemenea, in stand-by se afla o noua fabrica Baumit, care va produce intr-o prima faza mortare uscate si va fi situata in localitatea Bolintin-Deal.

In acest moment, Baumix detine o unitate de productie la Gherla, Cluj, cu cinci linii de productie (trei pentru produse prafoase si doua linii pentru lichide), avand o capacitate totala de 336.000 tone/ an, precum si o unitate de productie la Ploiesti, destinata productiei de produse prafoase, cu o capacitate de 84.000 tone/ an. Duraziv are o capacitate de productie de 200.000 tone /an, localizata in Popesti Leordeni.

Henkel Romania poate produce 450.000 tone/an in cele doua fabrici (fabrica din Cluj poate produce 200.000 tone/an de adezivi, iar cea din Iasi 200.00 tone/an).

Din estimarile Constructiv, Bengoss Deutek are o capacitate totala de 260.000 tone/an (250.000 tone/an Cluj si 10.000 tone/an Bucuresti Fundulea), Euro MGA detine o capacitate de productie de 240.000 tone/an, Gabrro 220.000 tone/an, Ital Kol detine o capacitate de 200.000 tone/an, iar ambele fabrici Saint Gobain Weber au in total o capacitate de 200.000 tone/an. Astfel, primii10 producatori de pe piata au fabrici cu o capacitate de productie totala de aproximativ 3 milioane de tone de adezivi si mortare, capacitate determinata de cererea si consumul din 2008.

“Piata de mortare, care a ajuns anul trecut la circa 350 de milioane de euro, va scadea cu circa 30% in 2009, iar declinul va continua si in 2010, urmand ca o revenire a pietei sa fie posibila in 2011”, a declarat Laurentiu Lupusor, directorul general al Baumit, revistei Constructiv.
In aceste conditii, investitiile din 2007 si 2008 in liniile de productie par acum inutile.

Desi capacitatea de productie a fabricii Adeplast de la Oradea este de 250.000 tone/an in 2009, va produce numai 65.000 de tone, iar a doua fabrica de mortare uscate din Ploiesti cu capacitatea de 450.000 tone/an va produce mai putin de jumatate, respectiv 180.000 de tone. „Vreau sa mentionez ca o fabrica de mortare uscate are o productie sezoniera si la Ploiesti s-a lucrat in trei schimburi in august si septembrie. Acest fapt ne-a determinat sa marim capacitatea de ambalare cu inca doua guri de insacuit si sa aducem o linie de paletizare si infoliere automata la mijlocul lunii mai”, a tinut sa precizeze Marcel Barbut, proprietarul Adeplast. „Desi intreaga noastra capacitate de productie este de 200.000 tone /an, in momentul de fata, productia s-a micsorat cam cu 50% fata de o luna de varf, din cauza faptului ca intram in extrasezon”, a explicat Marga Calin, directorul de marketing al firmei Duraziv.

Si productia Baumix a fost adaptata cererii actuale de pe piata, suplimentandu-se productia pentru produsele cu vanzare foarte buna, cum sunt prafoasele, in special cele din gama medium si economica.

Daca nu statul, atunci cine?
Asteptarile pentru anul 2010 nu sunt surprinzatoare, daca e sa analizam implicarea sau neimplicarea statului. „Influenta cea mai mare o vor avea investitiile din partea statului, pentru sustinerea pietei. Daca acestea se vor materializa in proiecte noi si anvelopari, contractia pietei va fi de cel putin 10% comparativ cu 2009, insa scaderea ar putea depasi 25% daca piata nu va beneficia de niciun sprijin important. In plus, piata de profil ar putea beneficia de pe urma programului de reabilitare termica a cladirilor de locuinte, daca implementarea acestuia s-ar incadra in graficul initial, astfel incat un numar mai mare de apartamente sa fie reabilitate intr-o perioada mai scurta”, a mentionat Augustin Russu, directorul general al Baumix. Problema reabilitarii blocurilor sta pe buzele reprezentantilor producatorilor de profil, care vad aici o speranta de relansare a pietei. “Procesul de revenire pe piata de constructii va fi unul de durata, dar el ar putea fi accelerat prin doua canale, respectiv imbuna­tatirea conditiilor de creditare, asa incat creditele sa devina mult mai atractive si continuarea celor doua mari proiecte la nivel national – Prima casa si Termoizolarea fatadelor – intr-un ritm mult mai alert”, precizeaza Marga Calin, directorul de marketing al firmei Duraziv. Totusi conjunctiile conditionale precum „daca” ii determina pe directorii generali sa gandeasca doua scenarii, din care doar unul se refera la posibila stagnare a cifrei de afaceri si a profitului estimat. „Anul viitor va fi un an mai greu decat acesta”, concluzioneaza Marcel Barbut.

Baumix a inregistrat o crestere de 5% a cifrei de afaceri, pana la 33,5 milioane de lei, insa majoritatea contractelor au fost semnate in prima parte a anului. “Din acest motiv, dar si din cauza devalorizarii leului si a contractiei pietei pe final de an, acest avans nu se va mentine pana la sfarsitul anului. Per total, pentru 2009 estimam o cifra de afaceri similara celei din 2008”, a declarat Augustin Russu. Duraziv asteapta pentru 2010 o stagnare sau, daca statul se va implica, o crestere de 5-7%.

Cauze
Baumit Romania si-a bugetat pentru acest an o scadere a afacerilor de 15%, desi, potrivit directorului general al companiei, Laurentiu Lupusor, “este in continuare nevoie de constructii sociale, industriale, locuinte si infrastructura. Factori care au condus la scaderea vanzarilor sunt platile intarziate de la constructori, situatie care s-a remediat abia in lunile mai-iunie, precum si contractia pietei imobiliare, avand in vedere ca o serie de investitori s-au retras de pe piata locala”, a declarat pentru Constructiv Laurentiu Lupusor. Ceea ce inseamna nu doar ca micsorarea numarului lucrarilor in constructii afecteaza producatorii de adezivi si mortare, ci si faptul ca si acele sume castigate intra in bugetul firmei mult mai greu. Aceasta situatie determina firmele indiferent de statutul lor pe piata sa reduca cheltuielile la minim.

Ideal – cheltuieli zero
Duraziv a inceput recent productia de adezivi pentru constructii, in urma unei investitii de 5 milioane de euro intr-o fabrica cu o capacitate de peste 200.000 de tone pe an. Noul jucator intrat pe piata intr-o perio­ada mai mult decat nefavorabila, dar sprijinit de imaginea omului de afaceri Daniel Guzu, s-a pliat inca din start pe efectele crizei. Anul 2009 a fost un an in care piata de constructii a avut mult de suferit din cauza crizei financiare si in care fiecare companie care si-a dorit sa treaca cu bine peste aceasta perioada a trebuit sa ia niste masuri. Compania a actionat astfel pe mai multe planuri pentru a reduce cheltuielile. In primul rand s-a crescut gradul de automatizare a procesului de productie, apoi s-au redus stocurile de materii prime si ambalaje la nivelul minim obtinut si, de asemenea, s-au renegociat contractele cu furnizorii de materii prime si ambalaje.

In organizarea proceselor si a liniilor de productie s-a implicat si Augustin Russu, directorul general al Baumix Romania, tocmai pentru a gestiona eficient costurile si cantitatea de produse fabricate, pentru a acoperi cererea fara a ramane insa cu produse nevandute pe stoc. “De asemenea, aceasta organizare ne permite sa eliminam timpii morti din procesul de productie – fapt ce altfel ne-ar fi crescut cheltuielile inutil. Datorita investitiilor in automatizare si retehnologizare, nu suntem dependenti de o anumita linie de productie pentru a fabrica un anumit produs, ci putem apela la oricare dintre cele sase linii pentru a produce orice produs”, a explicat pentru cititorii Constructiv Augustin Russu. In plus, Baumix s-a pliat pe cerere si a adus pe piata alte doua noi produse.

Pe trei directii a actionat si compania Adeplast. “Am micsorat pretul la trei produse la momentul potrivit si am facut profit din volumele vandute. De asemenea, am scos noi produse care erau solicitate pe piata precum un mortar pentru consolidarea cladirilor afectate de cutremure aplicabil manual sau mecanizat livrabil si la siloz. In plus, faptul ca am deschis o fabrica si in Ploiesti ne-a adus economii pana in luna octombrie de nu mai putin de 1,8 milioane de euro, costuri aferente transportului”, a subliniat Marcel Barbut, proprietarul Adeplast. In acelasi timp, compania s-a indreptat si catre un alt segment, cel al vopselelor si al tencuielilor decorative, care a adus la cifra totala a companiei peste un milion de euro si un profit foarte bun.