Revista Industriei de Constructii din Romania

Autor: Andreea Ceasar

Publicat: Vin, 19/02/2010 - 17:53

Afacerea inseamna si reanalizarea profitabilitatii investitiilor din trecut

In 2009, filiala Rehau Polymer Romania, specializata in realizarea si comercializarea produselor pe baza de polimeri pentru segmentele constructiilor, a inregistrat o cifra de afaceri de 45 milioane de euro, cu 30% mai mica fata de 2008. O scadere nu mare, ci in trend cu cea a majoritatii constructorilor si producatorilor de materiale de constructii. Cu toate acestea, Emil Ioan Pop, directorul general al companiei, este printre putinii care vorbesc despre nevoia de reorientare a activitatii filialei, despre reanalizarea profitabilitatii investitiilor din trecut si despre actiuni rapide pentru minimizarea pierderilor. Un lucru nu s-a schimbat din 2005 pana in prezent. Pariul pe energiile regenerabile, unde deja compania ocupa locuri fruntase la vanzari.

10 proiecte privind infra­struc­tura de apa si apa uzata au primit deja finantare europeana, urmand in 2010 alte 15, in valoare de 2 miliarde de euro. Cum credeti ca vor fi influentate vanzarile de aceasta noua situatie a cererii publice?
In momentul de fata, Rehau Romania isi reorganizeaza productia de materiale pentru infrastructura si constructii civile. In contextul acutizarii crizei economice si al orientarii pietei locale catre standardele calitative reduse si preturi mici, avantajele productiei locale de sisteme de tubulatura PVC si PE de la Sibiu s-au dovedit insuficiente pentru continuarea activitatii fabricii de la Cisnadie. Principalul scop in 2010 este reprezentat de consolidarea pozitiei companiei pe piata locala prin concentrarea pe comercializarea si distributia unei game variate de programe ecologice inovatoare cu aplicatii in domeniul ingineriei civile si infrastructurii, ca de exemplu sisteme de canalizare, de transport si distributie a caldurii, de gospodarire a apelor si sisteme cu aplicatii in geotermie si biomasa.

De ce credeti ca nu a fost profitabila investitia de 8 milioane de euro in fabrica de tubulatura PVC de la Cisnadie?
Produsele noastre erau de inalta calitate, prin urmare, la un pret echivalent si nu am avut o cerere corespunzatoare in acest sens.

Nu exportati produsele fabricate la Sibiu?
Exportul reprezenta 60% din productia totala de la Cisnadie. Acest lucru a fost si principala problema. Vindeam mai bine la export decat vindeam in tara si nu am reusit sa generam un necesar destul de mare in tara, pentru a asigura un lucru eficient.

Totusi aceste proiecte care se anunta nu va starnesc deloc interesul?
Sigur ca ne intereseaza, dar avem mai multe sanse de castig cu alte produse. Vom insista foarte mult pe produse de inalta tehnicitate, ma refer la sisteme de drenaj, sisteme de tratare a apelor pluviale, camine din polipropilena, tubulatura din polipropilena. Vom renunta la tubulatura din PVC. Deja am inceput aceasta reorientare, de aproximativ doi ani.

Cifra de afaceri nu va scadea pe aceasta bransa, doar ca e mai profitabil sa ne orientam catre alte produse in piata romaneasca cu tehnicitate mai inalta si care permit si acoperirea cheltuielilor si obtinerea unui profit.

Ce se va intampla cu fabrica, angajatii, utilajele?
Incepand din luna mai vom inceta activitatea acolo, fiind disponibilizate 37 de persoane. Utilajele se vor conserva si vor pleca inapoi in Germania catre centrul de productie al Rehau. Angajatii vor primi consiliere si salarii compensatori, chiar mai multe decat specifica legea.

Ati participat in programe sustinute de fonduri europene?
Da, am participat la mai multe proiecte de acest gen si inca mai participam. Am fost furnizori in trecut pentru lucrari derulate prin fonduri SAPARD si ISPA, ma refer aici la lucrarile de reabilitare a retelei de apa si canalizare in localitati precum Suceava, Predeal, Campina si suntem in continuare furnizori pentru lucrari sustinute din fondurile structurale europene alocate Romaniei pentru aceleasi tipuri de lucrari in multe sate si comune unde s-au introdus aceste utilitati. Suntem, de asemenea, furnizori de produse specifice autostrazilor, pistelor de rulare si vom ramane in continuare. Aici putem discuta despre autostrada construita de Bechtel, autostrada Bucuresti-Ploiesti, centura Sibi­ului, reabilitarile pistelor aeroportului Sibiu, aeroportului Bacau si multe altele. In 2010 avem in vizor anumite proiecte pentru care suntem in faza de ofertare. Consider ca si in acest an aceste lucrari vor fi numeroase.

Proiectele de stat sunt in urma cu platile?
Proiectele publice pentru care suntem subfurnizori sunt de cele mai multe ori si proiectele de unde incasam cel mai greu banii. Avem intarzieri mari ale platilor, si in general lucrul cu statul e greoi.

Clientii Rehau au si ei intarzieri mari de plata?
Da. O parte dintre clientii care lucreaza in infrastructura a trebuit sa apeleze la credite la firmelemama din exterior pentru a putea sa ne faca plati. Dar important e ca s-au facut plati. Pe piata exista incredere ca banii vor fi incasati, dar anumite firme nu vor rezista pana isi vor incasa banii si vor fi nevoite sa traga obloanele.

Ce domenii credeti ca vor avea cresteri mai importante in 2010?
Estimam ca in general vom avea o crestere de 5-10% pe fiecare bransa a activitatii noastre. Anticipam o crestere mai mica pe constructii si pe domeniile conexe constructiilor. Vom reusi sa obtinem o crestere de 10% pe segmentul industriei si al mobilei.

Ce schimbari au survenit pe piata si ce asteptari aveti pentru inceputul lui 2010?
Am observat ca pentru clientii nostri este din ce in ce mai greu sa efectueze plati si cred ca acest lucru va conduce la inchiderea multor intreprinderi, atat dintre clienti, cat si dintre furnizori
de-ai nostri. Se va intampla cu precadere in prima parte a anului.

Si atunci care sunt asteptarile pentru a doua jumatate de an?
Speranta mea este ca in partea a doua a anului piata isi va reveni. Nu cred ca piata isi va reveni la dimensiunea din 2007-2008 decat peste 5-6 ani, poate chiar peste 10 ani. Personal, cred ca pietele din Romania au ajuns sa reflecte puterea economica reala a tarii.

Care sunt cei mai importanti clienti ai Rehau si din ce domenii vin ei?
Cei mai multi clienti vin din domeniul productei de tamplarie din PVC. Din segmentul instalatiilor suntem lideri de piata in ceea ce priveste incalzirea in pardoseala, segment pentru care ne-am orientat catre produsele de inalta tehnicitate. Practic suntem unul dintre principalii funizori de pompe de caldura in Romania.

De unde vine aceasta cerere pentru sisteme de energie regenerativa?
Majoritatea proiectelor sunt finantate de Uniunea Europeana, proiecte pentru care beneficiarii selecteaza de la inceput introducerea sistemelor de obtinere a energiei alternative la gaz.

Reprezentantii Patronatului Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta vorbesc despre o scadere de 40% a pietei de tamplarie termoizolanta.

Cu cat au scazut vanzarile Rehau pe acest segment?
Daca asociatia producatorilor de tamplarie din PVC vorbea de o scadere de 40-45% a pietei de tamplarie termoizolanta, noi am scazut mai putin decat media, ceea ce inseamna ca am functionat destul de bine avand in vedere piata. Am scazut cu in jur de 30%.

Exista totusi acest “Program National de Reabilitare Termica”. Va incredeti in el si in capacitatea acestuia de a schimba situatia de pe piata?
Am avut clienti care au lucrat pentru acest program, in ciuda preturilor joase praticate la licitatii. Este in mare un program bun care a mai sustinut putin aceasta bransa. Ideea in sine, de a izola aceste cladiri ce au un consum extraordinar de energie, este buna. Acum, ca programul este imperfect, asta o stie toata lumea, dar ca orice program trebuie continuat si imbunatatit pentru ca este necesar.

Care ar fi masurile pe care le-ati lua pentru a imbunatati acest program?
In primul rand trebuie gasite solutii pentru a se folosi materiale de inalta calitate. Ar trebui ca la licitatii sa nu conteze doar pretul, ci si performanta sistemului din punct de vedere energetic si astfel sa se atinga si scopul initial al programului, cel de izolare termica. In plus, si producatorii de tamplarie ar primi pretul corect pentru lucrare.

Elena Udrea a pregatit o ordonanta de urgenta prin care cere sa fie introdusa din nou obligativitatea certificarii energetice a imobilelor de locuinte. Acest lucru va avantajeaza…
Sigur ca da. In primul rand, cu cat se vor lua aceste masuri mai repede, cu atat va fi mai bine pentru tara noastra pentru ca va scadea consumul de energie si deci si costurile per ansamblu pentru societatea romaneasca. Aceasta intentie este buna, iar daca va reusi sa o si aplice va fi in avantajul nostru.

Care este situatia in segmentul constructiilor in Germania comparativ cu cea din Romania?
Din informatiile noastre, piata din Germania a avut o crestere si anul trecut de 1-2%, dar sa nu uitam de numeroasele programe existente in Germania pentru sprijinirea instalarii surselor
alternative de energie, programe care la noi in Romania lipsesc cu desavarsire. Romania nu a profitat de fondurile UE pentru solutiile energetice alternative.

Am incredere totusi ca odata ce statul va incepe sa efectueze platile restante si in momentul in care vor exista bani pe piata romaneasca de profil vom avea o crestere corespunzatoare nivelului tarii noastre.

A fost totusi programul “Casa verde”...
Programul “Casa verde” mai mult ne-a incurcat. In momentul in care s-a vorbit de acest program, proiectele s-au oprit in asteptarea demararii programului de catre stat. In cele din urma, statul a pornit programul fara insa sa includa si persoanele fizice. Astfel ca asteptarea a fost in zadar.

Acum sunt incluse in program scoli si primarii. Ati furnizat produse si pentru aceste proiecte?
Tot ce pot sa spun este ca abordam cu interes si aceasta piata. Sunt destul de putine astfel de programe la noi. Statul roman ar trebui sa-si faca o anumita strategie pe termen lung in ceea ce priveste energia alternativa, luand in considerare atat energia geotermala, eoliana, solara, cat si pe cea a biomasei si a biogazului. Romania trebuie sa-si faca o strategie unitara pentru toate aceste tipuri de energie si sa demareze programe prin care sa le dezvolte armonios. Este mult mai confortabil asa.

Arhitectii si constructorii din domeniu sustin ca in anul acesta si in 2011 constructiile pe segmentul energetic vor capata proportii importante.
Si noi vedem o reorientare a economiei in urma crizei. Resursele energetice, in principal petrolul si gazele naturale, sunt limitate. Astfel, parcurile eoliene, pompele de caldura, panourile fotovoltaice, toate sunt de domeniul prezentului si nu al viitorului indepartat.

Ce decizii ati luat in 2009 pentru limitarea efectelor crizei?
Am hotarat ca toti, de la conducere sau nu, sa cedeze cate o zi de munca pe tot timpul anului, ceea ce inseamna ca am renuntat la 5% din salariu. In plus, am luat inca din primavara anului 2009 masuri de restrangere a personalului in functie de restrangerea pietei. Am taiat doar o parte din bugetul de marketing, mentinand cheltuielile pentru promovarea de noi produse de inalta tehnicitate pentru segmetul de infrastructura cu care speram sa cucerim procente importante din piata.