Primăria Timişoara a anunţat că de anul viitor va fi aplicată taxa pe paragină, adică un impozit mărit cu 500%, dacă proprietarii nu restaurează imobilele. În prezent, în oraș există 14.000 de clădiri istorice, cele mai multe fiind amplasate în zonele Cetate, Iosefin şi Fabric. Cele mai multe dintre acestea se află într-o stare avansată de degradare, astfel că bucăţi din faţadă cad, iar prea puţini sunt proprietarii interesaţi să le restaureze.
„Banca de Dezvoltare a Germaniei KfW a numărat 14.000 de clădiri făcute înainte de 1940 în Timişoara. Evident, nu toate sunt sub protecţie, dar sunt clădiri istorice prin vechimea lor. Încă nu este foarte clar numărul clădirilor istorice aflate sub protecţie şi tocmai de aceea şi facem această parte de georeferenţiere de clădiri, pentru a avea un inventar precis şi un număr clar de clădiri care sunt conform legii în situri şi ansambluri de monumente istorice. Cele mai multe clădiri istorice din Timişoara se află în cele trei mari cartiere istorice, respectiv zona Cetate, adică centrul Timişoarei şi Piaţa Unirii, Fabric, mai ales în zona Pieţei Traian, şi cartierul Iosefin, care porneşte de la podul de la Piaţa Maria şi se întinde mult în oraş. Clădiri istorice sunt şi în porţiuni din cartierul Elisabetin, în zona Bălcescu. Practic, o treime din oraş este sub protecţia Legii 422 a monumentelor istorice”, a Sorin Predescu, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Timiş, citat de Mediafax.
Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, susține că municipalitatea are fonduri pentru a reabilita doar o mică parte din clădirile istorice din oraş şi, deseori, a făcut un apel la proprietari să le modernizeze cu bani din propriul buzunar, urmând ca banii de care dispune municipalitatea să fie redirecţionaţi pentru renovarea clărilor care sunt “de mare interes pentru oraş”, adică cele aflate în Piaţa Victoriei şi centrul istoric, mai ales că în anul 2021 Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană, iar în oraş sunt aşteptaţi numeroşi turişti.
