Marea companie de construcții își caută forță de muncă în primul rând în România. Din păcate însă, disponibilitatea actuală este mult sub necesar, astfel că se vede nevoită să apeleze şi la forță de muncă externă, pentru a-şi putea duce proiectele la bun sfârşit.

Companie din top 10 constructori, Concelex are proiecte de amploare pe mai multe domenii: stadioanele Steaua şi Rapid, ansambluri rezidențiale, centre comerciale şi mari proiecte din domeniul energetic. În plus, de un timp, costructorul are proiecte şi în afara țării. Un interviu cu Cătălin Vișan, director executiv al Concelex.

Cum ați început să construiți, la mijlocul anilor ’90? Cu ce fel de lucrări şi pentru ce fel de beneficiari?

Primele lucrări au fost pe segmentul rezidențial, pe zona renovărilor de apartamente. Începutul anilor ’90 a coincis și cu perioada dezvoltării sistemului bancar, astfel că am construit atunci și primele sedii de bănci.

Treptat, am diversificat tipurile de lucrări, având o creștere constantă până în 2008, anul crizei imobiliare. Până la acel moment, lucrările noastre au fost într-o majoritate covârșitoare din mediul privat, dar nu exclusiv rezidențial, așa cum au fost la început, ci și lucrări din sectorul energetic, nuclear, retail, office etc.

Ați mai adăugat de atunci şi alte specializări. Puteți să detaliați?

În cele aproape trei decenii de activitate, ne-am diversificat și am mărit amploarea proiectelor în care ne implicăm. Oferim în prezent servicii integrate de construcții – clădiri, infrastructură, energie şi inginerie civilă – și tocmai de aceea portofoliul nostru de proiecte este unul variat:

• în domeniul energiei, am construit singurul turn de răcire hiperbolic de 60 de metri înălțime din România, ridicat nou în ultimii 30 de ani pentru o centrală termoelectrică; de asemenea, reabilitarea turnurilor de răcire de 110 metri înălțime la Complexul Energetic Oltenia;
• în sectorul educațional/cultural – lucrări de construcții și modernizare în valoare de zeci de milioane de euro la diverse instituții de învățământ, în câteva sectoare din București și din țară;
• implicarea în lucrări de reabilitare termică a blocurilor din

Capitală – peste 1,5 milioane de metri pătrați până în prezent;

• pe zona de cercetare – Institutul de Cercetări Nucleare/Mioveni, Institutul Național pentru Fizica Materialelor/Măgurele, Centrul Avansat pentru Cercetare Farmaceutică și Medicală/Târgu-Mureș;
• proiecte rezidențiale – Orhideea Gardens, Cuza 99, Parcului20 etc.;
• finalizarea Stadionului Steaua.

Ce nume de firme fac parte din grupul pe care-l controlați şi cu ce se ocupă acestea (ştiu că pe lângă construcții aveți şi partea de dezvoltare imobiliară)?

Există în grup companii de dezvoltare imobiliară, dar zona aceasta este un vehicul de investiție separat pentru proprietarii companiei (familia Pițurlea), față de Concelex, companie care se axează exclusiv pe furnizarea de servicii integrate în construcții, alături de altă companie din grup – Concelex Engineering. În Concelex, ne preocupăm exclusiv de ridicarea de construcții de calitate pe cele patru sectoare de expertiză.

Care este stadiul proiectelor în care sunteți implicați (stadioanele Steaua şi Rapid, Arbo Residence Mogoșoaia şi Colina Lac)?

La Stadionul Steaua, în noiembrie anul trecut a avut loc recepția oficială cu autoritățile, iar proiectul este finalizat. Pentru Rapid, lucrările decurg conform timeline-ului agreat, finalizarea proiectului fiind estimată pentru sfârșitul acestei primăveri. În prezent, se fac pregătirile pentru montarea gazonului, precum și lucrări la spațiile interioare.

În ceea ce privește ansamblurile rezidențiale Arbo Residence din Mogoșoaia și Colina Lac din Săftica, la proiectul din Mogoșoaia suntem în etapa montării tâmplăriei și lucrărilor la interior, iar la Colina Lac lucrăm la structura primelor locuințe din prima fază.

Ce rol aveți în marile şantiere în care sunteți implicați? Ce lucrări efectuați?

Pentru cele două stadioane, am fost parte din asocierea de companii care a derulat proiectul – Concelex, alături de Construcții Erbașu și Terragaz Construct. În ambele cazuri, am desfășurat lucrări integrate de antrepriză pe sectorul de stadion pe care l-am gestionat – de la fundație la structură, până la finisaje și instalații. Astfel, vorbim de lucrări realizate exclusiv de Concelex pe câte o porțiune din fiecare complex sportiv, conform procentelor de asociere.

În cazul Arbo Residence, derulăm și gestionăm integral construcția pentru unul din cele două blocuri aflate acum în dezvoltare, în timp ce la Colina Lac și la Parcului 20, alte două ansambluri rezidențiale în construcție, suntem antreprenori generali unici. Un alt șantier important pentru expertiza noastră este cel de la Nuclearelectrica Cernavodă, unde lucrăm la Depozitul Intermediar de Combustibil Nuclear Ars, obținând în acest sens un certificat care ne permite desfășurarea de lucrări în domeniul nuclear.

Ați colaborat cu 1.000 de specialişti de la subcontractori anul trecut. Ce lucrări a făcut Concelex, ce a subcontractat? Ne oferiți câteva exemple de mari lucrări unde s-a întâmplat acest lucru?

Pentru noi, cei peste 1.000 de specialiști proveniți de la companii partenere au aceleași responsabilități și standarde ca echipele noastre proprii. În șantierele în care suntem implicați, alternăm implicarea noastră directă cu externalizarea către subcontractori aflați sub coordonarea noastră directă fie din rațiuni de specializare sau de efectiv necesar. La Stadionul Steaua, de exemplu, am colaborat pe partea de structuri metalice, prefabricate și finisaje cu parteneri, în timp ce la Colegiul Tehnic „Miron Niculescu”, o lucrare din sectorul educațional, am apelat la subcontractori pe partea de finisaje.

Pe ce segment imobiliar aveți cel mai mare număr de lucrări mai importante ca investiție, de la înființare până în prezent?

Ce este important de menționat este că ne axăm exclusiv pe construcții în domeniul imobiliar, nu pe investiții. Reprezentanții familiei Pițurlea, proprietarii Concelex, au în dezvoltare proiecte prin propriile vehicule de investiție.

Până în anul 2008 am derulat preponderent lucrări cu mediul privat. Începuturile anilor 2000 au fost dominate de construcții industriale, lucrări în domeniul energiei etc., perioada de la jumătatea anilor 2000 a fost „epoca rezidențială și comercială”, cu dezvoltări de ansambluri rezidențiale, o parte importantă din lanțul de hipermarketuri Billa etc.

Odată cu instalarea crizei imobiliare, au urmat cinci-șase ani pentru revenire și orientarea spre noi orizonturi de parteneri, cei din mediul public. Am demonstrat că suntem un bun manager al banului public și ne-am extins aceste lucrări după 2010, având clienți autorități locale, centrale și alte instituții publice.

32 din cele 84 de unități din România ale Billa au fost ridicate de Concelex în perioada 2005-2009. Adaug aici şi Maritimo Shopping Center. Se poate spune deci că aveți experiență în construirea de centre comerciale mari şi medii. De ce v-ați oprit cu acest segment? Au fost mai profitabile alte contracte, pe alte segmente?

Proporția de lucrări de pe un anumit segment depinde de evoluția economiei. Nu ne oprim, doar ne adaptăm, în funcție de sectoarele unde există fonduri pentru investiții și randamente mai mari. Perioada aceea a fost una a boom-ului imobiliar, inclusiv pe zona comercială și am putea adăuga aici, pe lângă cele menționate, și realizarea mai multor unități miniMAX Discount. Putem în continuare acoperi acest segment cu maximă încredere, clădirile fiind însă doar una din cele patru arii de expertiză ale noastre. La momentul actual, am ajuns la un echilibru între lucrările private și cele publice.

Ce contracte de lucrări vizați în domeniul energiei? Puteți face şi un scurt istoric al portofoliului Concelex pe acest sector?

Am demarat lucrările în domeniul energetic în urmă cu 19 ani, când am coordonat la Drobeta-Turnu Severin lucrări de supraînălțare a digului de zgură și cenuși, urmând apoi lucrări complexe de execuție la grupul nou energetic, Turbina 5 și 6 tot de la Severin și ridicarea în 2004 a singurului turn de răcire hiperbolic construit în România în ultimii 30 de ani. O construcție de 60 de metri înălțime și o capacitate de 10.000 mc la care am creat propria tehnologie pentru edificarea ei.

Am desfășurat apoi lucrări de reabilitare a două dintre turnurile de răcire de la CE Olternia, turnul de răcire de la Institutul de Cercetări Nucleare de la Mioveni sau pentru Michelin la Florești. Anul trecut, am demarat lucrările la un proiect cu grad de complexitate și senzitivitate ridicat – realizarea modulelor 12-17 – Depozit Intermediar de Combustibil Nuclear Ars –, de la Centrala Nucleară Cernavodă.

Ce lucrări mai noi aveți în derulare?

Ne consolidăm în prezent poziția de antreprenor general cu un portofoliu variat. Pe lângă cele menționate mai sus, amintesc aici sectorul educațional (școli, grădinițe, bazine de înot din București și din țară), lucrări de reabilitare termică în mai multe sectoare ale Capitalei etc.

Ne-am extins totodată activitatea și la nivel regional, având șantiere în Germania și Austria, cum ar fi șantierul Catedralei Ortodoxe din Muenchen.

Spuneați că aveți contracte încheiate pentru perioada 2020-2024 în valoare de peste 295 de milioane de euro. E o sumă destul de mare pentru această perioadă pentru constructorii activi în România. Puteți să numiți câteva dintre aceste contracte, despre care nu s-a mai vorbit?

În această perioadă încep să se vadă rezultatele unei munci asidue de ofertare atât pe zona privată, cât și pe cea publică. Din seria lucrărilor deja demarate, dar care vor continua și în intervalul următor sunt a doua fază de dezvoltare de la Parcului 20, recent începută, reabilitări termice ale blocurilor de locuințe în sectoarele 4 și 6 ale Bucureștiului, precum și lucrări care sunt acum în faza de proiectare, cum este bazinul de înot de la Drobeta-Turnu Severin, care va deveni un adevărat centru multifuncțional pentru regiune, extinderea Academiei de Muzică din Cluj-Napoca sau recompartimentarea secției de neurochirurgie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Cluj, precum și infrastructură de învățământ în sectorul 2.

Concelex a ajuns la o echipă de peste 700 de specialişti. Care sunt cele mai frecvente profesii?

În Concelex avem un efectiv de două ori mai mare față de 2019. Toți cei din companie sunt angajați pe perioadă nedeterminată. Există un mix echilibrat între personalul de coordonare și cel de execuție de la ingineri constructori la dulgheri și fierari sau finisori.

Cum vă găsiţi muncitorii? Am văzut că dați anunțuri şi pe Facebook.

În cazul specialiștilor din domeniul construcțiilor, recrutarea se desfășoară mai ales prin intermediul platformelor online de recrutare. Cel mai important obiectiv pentru noi este crearea unui brand de angajator atractiv astfel încât candidații să ne cunoască dinainte de apariția unui post disponibil, iar Concelex să fie pentru ei o destinație profesională.

Pentru personalul din latura de execuție, mergem mult pe recomandări, anunțuri în presa locală și pe conturile de social media, precum și recrutări din afara UE.

Cum vă găsiți/selectați subcontractorii în această perioadă şi ce s-a schimbat în bine sau în rău la acest capitol în ultimii ani? Mă refer la găsirea subcontractorilor?

Prezența îndelungată din piață ne-a permis să ne formăm de-a lungul timpului un grup compact de furnizori și colaboratori, de la producători de materiale de construcții până la firme specializate pe structuri de rezistență, finisaje sau termosisteme. Lucrăm, în cele mai multe dintre cazuri, cu parteneri care sunt în top sau supraspecializați pe sectorul lor de business, astfel că nu sunt expuși, și implicit nici noi, riscului de întrerupere bruscă a activității sau de livrare a serviciilor la un standard de calitate scăzut.

Au fost însă cazuri în care ne-am confruntat cu o volatilitate mai mare a subcontractorilor la anumite lucrări, ceea ce ne-a condus la varianta de a angaja propriul personal intern la care să apelăm la nevoie, reușind să mai echilibrăm astfel de situații punctuale. Creșterea salariilor din domeniul construcțiilor și acordarea de facilități fiscale au ajutat mult companiile de construcții în acest sens.

Luând în calcul aceste fluctuații, suntem deschiși spre găsirea de noi prestatori de specialitate de la proiect la proiect.

Câți muncitori străini aveți şi pe ce segmente lucrează?

Lucrăm în prezent cu aproximativ 200 de muncitori străini, în prinicipal fierari, dulgheri și finisori. În fiecare situație de extindere de personal, principala noastră dorință este să susținem forța de muncă autohtonă și ne orientăm în prima fază la nivel local. Din păcate însă, disponibilitatea actuală este mult sub necesar, astfel că suntem nevoiți să apelăm la forță de muncă externă. Construcțiile au depășit chiar și sănătatea ca dinamică a angajărilor anul trecut, astfel că recrutarea din afara UE nu este un obiectiv, ci o necesitate pentru a ne putea duce proiectele la bun sfârșit.

Mulți constructori români de-abia mai prind contracte în România. Cum ați ajuns să construiți şi în străinătate? Mai aveți astfel de promisiuni de contracte în afara țării pentru perioada următoare?

Am lucrat în ultimii doi ani la edificarea a două proiecte de cult semnificative: Centrul Cultural Bisericesc din Munchen/Germania și Biserica Ortodoxă din Viena/Austria. În ambele cazuri, deși lucrările sunt peste hotare, beneficiarul lucrărilor a fost Biserica Ortodoxă Română, iar desemnarea noastră ca antreprenor general s-a realizat în urma unui proces tipic de licitație.

Mai departe, odată intrați pe piața din Germania, am mai avut în antrepriză alte câteva șantiere pe sectorul rezidențial. Suntem în continuare interesați să ne extindem operațiunile și pe alte piețe, menținând un contact permanent cu mediul de business extern, fiind, printre altele, membri ai camerelor de comerț AHK (Germania) și AmCham (SUA) în România.

Ce-i lipseşte legislaţiei din construcţii pentru ca lucrurile să meargă mai bine?

Accesul companiilor românești de construcții la proiecte de anvergură este dificil și credem că ar trebui să li se acorde acestora mai multă încredere pentru că am demonstrat că suntem niște buni manageri ai banilor publici. În multe cazuri și proiecte actuale, licitațiile sunt atribuite unor companii de antrepriză externe care ulterior subcontractează companiilor locale.

Care ar fi, în opinia dumneavoastră, cele mai mari dificultăți/riscuri cu care se confruntă o firmă de construcții din top 10?

Piața construcțiilor este influențată de o serie de aspecte majore pentru a putea avea o evoluție mai bună. Primul este legat de maturizarea industriei. Sectorul construcțiilor este unul în dezvoltare și ne dorim ca prin activitatea noastră și a celorlalte companii din industrie să se transforme într-o industrie de încredere.

A doua provocare este legată de forța de muncă. Există un necesar constant și în continuă creștere de efectiv de muncă, astfel că este extrem de important să atragem forță de muncă calificată, stabilă înapoi în România. În cadrul Concelex, încercăm să oferim beneficii de muncă și salarizare cât mai apropiate celor din vestul Europei tocmai pentru a-i convinge pe cei plecați să se întoarcă în țară.

Nu în ultimul rând, creșterea prețurilor la materiale duce automat la creșterea costurilor de construcție. Ar fi o dovadă de sprijin pentru industria construcțiilor dacă fondurile de investiții ar lua în considerare aceste aspecte și ar alinia, la rândul lor, prețurile în aceeași direcție.

Interviul a fost publicat și în numărul de martie al ediției tipărite a revistei Constructiv.