Ministerul Dezvoltării a elaborat un proiect de act normativ are ca obiect transpunerea la nivel național a prevederilor Directivei 2018/844/UE de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor precum și asigurarea conformității prevederilor Legii nr. 372/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice (act normativ cu directă aplicabilitate).

În luna iunie 2018 a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energeticăa clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică. În conformitate cu art. 3 alin. (1) al directivei menționate anterior, statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 10 martie 2020.

De asemenea, în luna decembrie 2018 a fost aprobat Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare
a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului
European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.

Principalele modificări aduse prin prezenta lege sunt următoarele:
– obligativitatea României în acord cu prevederile Directivei 2018/844/UE, în calitate de stat membru, de a elabora o strategie de renovare a clădirilor, pe termen lung;
– strategia sus-menționată vizează sprijinirea renovării fondului national de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, și transformarea sa treptată într-un fond imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050;
– strategia ce va fi elaborată de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației publice, în calitate de autoritate centrală competentă în domeniul construcțiilor și va fi supusă spre aprobare Guvernului va cuprinde:
a)o imagine de ansamblu a parcului imobiliar național;
b)identificarea unor abordări eficiente din punctul de vedere al costurilor, ale renovărilor relevante pentru tipul de clădire și zona climatică;
c)politici și acțiuni pentru stimularea renovărilor aprofundate și/sau a renovărilor majore, eficiente din punct de vedere al costurilor, ale clădirilor, inclusiv a renovărilor aprofundate și/sau renovărilor majore efectuate în etape, și pentru sprijinirea măsurilor și a renovărilor specifice și eficiente din punct de vedere al costurilor, prin introducerea foilor de parcurs și a sistemului opțional de pașapoarte pentru renovarea clădirilor;
d)o imagine de ansamblu a politicilor și a acțiunilor vizând segmentele din parcul imobiliar național cu cele mai slabe performanțe, dilemele motivațiilor divergente și deficiențele pieței și o prezentare în linii mari a acțiunilor naționale relevante care contribuie la atenuarea sărăciei energetice;
e)politici și acțiuni care vizează toate clădirile publice, deținute și ocupate sau nu, după caz, de către autoritățile publice, inclusiv cele închiriate sau care fac obiectul unui contract de leasing;
f) o imagine de ansamblu a inițiativelor naționale pentru promovarea tehnologiilor inteligente și a clădirilor și comunităților bine conectate, precum și a competențelor și educației în sectoarele construcțiilor și eficienței energetice;
g)o estimare bazată pe date concrete a economiilor de energiepreconizate și a altor beneficii, cum ar fi cele referitoare la sănătate, siguranță și calitatea aerului;
h) o abordare cuprinzătoare a stimulării renovării fondului național de clădiri prin utilizarea unor mecanisme de finanţare dedicate în egală măsură tuturor tipurilor de clădiri aflate în proprietate publică sau privată;
i) programe de finanțare pentru îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri care să monitorizeze într-un interval de timp economiile de energie realizate, să evidențieze beneficiile extinse și impactul asupra sănătății, confortului și siguranței;
– obligativitatea investitorilor/proprietarilor/administratorilor, după caz, să asigure echiparea clădirilor noi, precum și a clădirilor existente care sunt supuse unei renovări majore, cu puncte de reîncărcare și infrastructura încastrată, pentru vehiculele electrice;
– obligativitatea echipării clădirilor noi, precum și a clădirilor existente supuse renovării majore, cu dispozitive cu autoreglare și sisteme de automatizare și control;
– modificările cerințelor în materie de inspectare care introduc următoarele: praguri diferite pentru inspectii; introducerea inspecțiilor la sistemele de ventilare pentru sistemele combinate de încălzire (climatizare) și ventilare;
un accent mai puternic pe condițiile normale de funcționare; un rol mai important pentru sistemele de automatizare și control al clădirilor (BACS) și sistemele de monitorizare electronică și control.
– exceptarea de la inspecții pentru sistemele tehnice ale clădirilor care fac obiectul contractelor de performanță energetică;
– instituirea obligativității auditorilor energetici pentru clădiri de a transmite la MDRAP, după data de 31 decembrie 2020, împreună cu certificatele și sintezele rapoartelor de audit energetic precum și împreună cu rapoartele de inspecție a sistemelor tehnice ale clădirii, un document electronic, editabil care să cuprindă informații energetice
relevante despre clădirea auditată energetic, în vederea constituirii băncilor de date la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;
– dezvoltarea unei baze de date naționale la nivelul MDRAP care să permită colectarea datelor privind consumul de energie măsurat sau calculat, cel puțin al clădirilor administrației publice, pe baza certificatelor de performanță energetică emise, precum și alte date energetice relevante, în scopul monitorizării indicatorilor de performanță energetică stabiliți prin strategia de renovare pe termen lung.