Vânzările de locuințe au înregistrat o scădere cu aproape 24% în perioada ianuarie – aprilie comparativ cu perioada similară a anului trecut, arată o analiză Storia.ro. Pe de altă parte, numărul de tranzacții din martie-aprilie este mai mare decât în ianuarie-februarie. De asemenea, în primele patru luni ale anului se observă o stabilizare a suprafeței utile pentru care dezvoltatorii imobiliari au obținut autorizații de construire în mediul urban comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Numărul de tranzacții imobiliare cu unități individuale înregistrate pe piața din România în luna aprilie a fost de peste 10.100, dintre care circa 2.800 au fost înregistrate în București, iar peste 700 în Constanța. De altfel, Constanța ocupă locul doi într-un top al județelor și este urmată la mică distanță de Timișoara, Brașov și Cluj. În ansamblu, luna aprilie a adus o scădere cu 24% a numărului de tranzacții la nivel național, cu o scădere cu 38% în București. Scăderea pieței imobiliare din Cluj s-a atenuat la 12% (aprilie 2023 vs. aprilie 2022), comparativ cu scăderea de 33% din luna anterioară (martie 2023 vs. martie 2022), în timp ce Constanța a raportat o creștere procentuală de aproape 20% (aprilie 2023 vs. aprilie 2022), a patra cea mai mare din țară. Datele din județul de la malul Mării Negre pot reprezenta un semnal cu privire apetitul imobiliar din orașul Constanța și, mai ales, din Mamaia și Năvodari, în perspectiva sezonului estival care va începe peste numai o lună.

Bucureștiul a înregistrat o scădere cu 26% în perioada ianuarie-aprilie, foarte aproape de media națională, în timp ce Brașovul ocupă locul doi în topul județelor după București, cu aproape 2.900 de tranzacții în primele patru luni și cu o scădere mult mai mică decât cea a pieței în ansamblu: aproape 12%.

O posibilă explicație pentru evoluția bună a județului Brașov este că în luna iunie va fi inaugurat noul aeroport internațional din Brașov, care are potențialul de a crește interesul pentru locuințe în această regiune.

Între timp, județele Timiș și Cluj luptă cot la cot pentru locul trei, cu 2.700 și, respectiv, 2.500 de tranzacții și scăderi de 31% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În total, doar 6 dintre cele 41 de județe + București au raportat o creștere a numărului de tranzacții pentru perioada ianuarie – aprilie 2023 comparativ cu ianuarie – aprilie 2022. În ordine, acestea au fost Alba (+48%, 417 tranzacții), Prahova (+11%, 1200 de tranzacții), Maramureș (+11%, 665 de tranzacții), Călărași (+10%, 124 de tranzacții) și Tulcea (+8%, 212 tranzacții), în timp ce Vâlcea a raportat o creștere mai mică de 2%, cu 468 de tranzacții.

Scăderea generală a pieței imobiliare ca număr de tranzacții nu reprezintă o surpriză majoră în noul context economic generat de inflație puternică, în special cea din domeniul alimentar, precum și ca urmare a perspectivelor legate de o încetinere economică sau chiar o recesiune în cursul acestui an, consideră analiza Storia.ro

Scade și numărul autorizațiilor de construire

Numărul autorizațiilor de construire acordate la nivel național pentru locuințe rezidențiale a înregistrat o scădere cu aproape 24%, mai mare în mediul urban (-28%) decât în mediul rural (-22%). Pe de altă parte, suprafața utilă autorizată de dezvoltatori pentru primele trei luni ale anului la nivel național nu a scăzut în aceeași proporție: 2,5 milioane de metri pătrați, în scădere cu 12% comparativ cu perioada similară a anului trecut. În mediul urban, la nivel național, a fost autorizată o suprafață utilă mai mică cu numai 3% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Practic, pentru mediul urban scăderea este nesemnificativă și reprezintă o dovadă că dezvoltatorii rămân încrezători în perspectivele pieței imobiliare.

În condițiile în care o autorizație de construire poate însemna un singur bloc cu 50 de apartamente, dar la fel de bine poate înseamna 5 blocuri cu 250 de de apartamente, se poate deduce că dezvoltatorii au redus numărul de proiecte rezidențiale, dar în același timp noile proiecte vor avea aproape la fel de multe apartamente, arată analiza. Mai departe, acest lucru poate însemna o reducere a proiectelor din partea micilor dezvoltatori și o creștere a activității din partea dezvoltatorilor imobiliari care construiesc proiecte rezidențiale de mari dimensiuni.

Tabele: Storia.ro