Sectorul construcțiilor din România continuă să joace un rol esențial în dezvoltarea economică a țării, iar distribuția firmelor și a veniturilor pe județe evidențiază tendințe semnificative de concentrare în zonele urbane mari și diversificare în regiunile mai puțin dezvoltate. Conform datelor prezentate de InfoHale, activitatea din acest sector este în mare parte concentrată în capitală și alte zone economice avansate, dar și județele mai mici contribuie esențial la infrastructura națională.

Ponderea numerică a firmelor pe județe: O concentrare în orașele mari

La nivel național, București-Ilfov (B) se impune ca liderul incontestabil al sectorului construcțiilor, cu 23 de firme de antrepriză generală. Aceasta subliniază rolul capitalei ca principal centru economic al României, fiind și locul unde se desfășoară cele mai mari proiecte de infrastructură și dezvoltări imobiliare. Clujul (CJ) se află pe locul al doilea, cu 9 firme, consolidându-și statutul de hub economic al Transilvaniei.

Alte județe, precum Brașov (BV), Bistrița-Năsăud (BN), Prahova (PH), Iași (IS) și Galați (GL), dețin între 4 și 6 firme fiecare, demonstrând o contribuție semnificativă la dezvoltarea regională. În județele Botoșani (BT), Suceava (SV), Satu Mare (SM), Olt (OT) și Maramureș (MM), fiecare cu câte 3 firme, activitatea de construcții este mai diversificată, însă aceste regiuni joacă un rol esențial în echilibrul național al sectorului.

Astfel, peisajul sectorului construcțiilor din România este marcat de o concentrare puternică în marile orașe și capitalele regionale, dar și de o diversificare importantă în județele mai puțin populat sau mai puțin dezvoltate.

Cifra de afaceri pe județe: București-Ilfov rămâne lider

Cifra de afaceri înregistrată de firmele de construcții pe județe reflectă și mai clar dominanța București-Ilfov, care generează aproximativ 11 miliarde lei, grație proiectelor de infrastructură mari și dezvoltărilor imobiliare semnificative. Clujul, cu o cifră de afaceri de 2,7 miliarde lei, se situează pe locul al doilea, urmat de județele Prahova (1,5 miliarde lei) și Brașov (1,3 miliarde lei). Aceste județe se remarcă printr-o combinație de investiții private și publice, ce susțin dezvoltarea infrastructurii regionale.

Mai departe în clasament, Botoșani (BT) și Bistrița-Năsăud (BN) înregistrează 1,2 miliarde lei și, respectiv, 1,1 miliarde lei în activitatea de construcții. Altele, cum sunt Iași (IS), Galați (GL) și Sibiu (SB), completează topul cu aproximativ 895-884 milioane lei, consolidându-și astfel statutul de piloni economici importanți în diverse colțuri ale țării.

În ansamblu, celelalte 14 județe contribuie cu aproximativ 3 miliarde lei, ceea ce subliniază diversitatea economică a sectorului construcțiilor din România și rolul acestor regiuni în echilibrarea dezvoltării naționale.

Concentrare vs. diversificare în sectorul construcțiilor

Analizând datele, se conturează două tendințe majore în sectorul construcțiilor:

1. Concentrarea resurselor în zonele urbane mari: București-Ilfov și Cluj domină clar atât prin numărul de firme cât și prin cifra de afaceri, datorită cererii ridicate de infrastructură, dezvoltării imobiliare și atragerii investițiilor. Aceste zone beneficiază de o infrastructură bine pusă la punct și de un climat favorabil pentru afaceri, ceea ce le face atractive pentru investitori și antreprenori din domeniul construcțiilor.
2. Diversificarea regională: Deși județele mai mici au o pondere numerică mai redusă de firme, acestea joacă un rol esențial în extinderea sectorului și în dezvoltarea infrastructurii la nivel național. Zonele mai puțin dezvoltate contribuie la menținerea unui echilibru în sectorul construcțiilor, sprijinind proiecte care sunt cruciale pentru conectivitatea între diverse regiuni ale țării.

În concluzie, sectorul construcțiilor din România se caracterizează printr-o combinație între o concentrare puternică în marile orașe și o diversificare semnificativă în județele mai mici. Aceasta reflectă dinamica economică regională și subliniază importanța fiecărei regiuni în susținerea infrastructurii naționale, cu un impact direct asupra dezvoltării economice durabile.