Au început lucrările la tunelul Balota pe Autostrada Sibiu–Pitești

Constructorii asocierii turce Mapa–Cengiz au demarat lucrările de excavare la tunelul Balota, al treilea tunel aflat în execuție pe secțiunea 2 Boița–Cornetu a Autostrăzii Sibiu–Pitești. În prezent, pe șantier se intervine simultan la trei tuneluri, iar stadiul fizic al întregului tronson a ajuns la 11,63%, potrivit datelor prezentate de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol.

Secțiunea Boița–Cornetu are o lungime de 31,33 kilometri și este considerată cea mai complexă porțiune a autostrăzii care traversează Carpații, asigurând legătura de mare viteză între Transilvania și Muntenia. Contractul este evaluat la 4,25 miliarde de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport.

Tunelul Balota va avea o lungime de aproximativ 500 de metri. Constructorii au avansat deja cu primii 16 metri de excavație, urmând etapa de realizare a portalului de ieșire.

Cristian Pistol a anunțat că „Autostrada Sibiu-Pitești, al treilea tunel de pe Secțiunea 2 a intrat în lucru”.

Asocierea Mapa–Cengiz desfășoară în paralel lucrări la trei structuri subterane din zona montană:

  • tunelul Balota (500 m), unde au fost excavați primii 16 metri;
  • tunelul Robești (900 m), aflat la un stadiu fizic de 36%;
  • tunelul Boița 1, format din două galerii de 264 m și 247 m, cu un progres de 17,17%.

La tunelul Robești, excavațiile celor două galerii au fost finalizate, urmând etapele de hidroizolație și betonare. La Boița 1, lucrările au ajuns la 87 de metri pe o galerie și 21 de metri pe cealaltă.

Pe șantier sunt mobilizați 562 de muncitori și 155 de utilaje, conform CNAIR. În acest context, progresul general al secțiunii Boița–Cornetu a ajuns la 11,63%.

„Pe șantier sunt acum 562 de muncitori, 155 de utilaje, iar stadiul fizic pe întreaga secțiune a ajuns la 11,63%”, a precizat șeful CNAIR.

Tronsonul include șapte tuneluri, cu o lungime totală de aproximativ cinci kilometri, precum și 24 de poduri și 24 de viaducte, însumând circa 11 kilometri de structuri. Complexitatea reliefului montan și numărul mare de lucrări de artă fac din această secțiune una dintre cele mai dificile de pe traseul autostrăzii.

Finalizarea segmentului Boița–Cornetu, împreună cu Cornetu–Tigveni, va permite traversarea Carpaților pe autostradă și va elimina una dintre principalele discontinuități ale Coridorului IV Pan-European.

Cristian Pistol a subliniat că aceasta este „cea mai grea secțiune a A1”, esențială pentru conectarea rapidă dintre Transilvania și Muntenia și pentru fluidizarea traficului dintre sudul și vestul țării.