S-au scumpit stadioanele care se ridică în București

Costurile de construcție ale stadioanelor din București – Ghencea, Rapid și Arcul de Triumf – vor fi mai mari, conform unor acte normative elaborate de Ministerul Dezvoltării. Astfel, valoarea actualizată pentru realizarea stadionului Ghencea se ridică la 447.988 mii de lei, cu TVA inclus, față de 301.722 mii lei, cu TVA inclus cât a fost anul trecut. Stadionul de rugby va avea un cost de 174.738 mii de lei, cu TVA inclus, față de 126.410 mii lei, cu TVA inclus. Valoarea actualizată a stadionului Giulești este de 186.911 mii lei, cu TVA inclus, față de 121.131 lei, cu TVA inclus, scrie Cotidianul.

La Ghencea  capacitatea totală de spectatori se mărește de la 30.500 la 31.254 spectatori. Prin această optimizare a numărului total de locuri, se creează un număr suplimentar de locuri VIP, de la 1420 locuri prevăzute prin soluţia iniţială, la 2678 locuri. Suprafaţa totală construită desfăşurată se măreşte de la aproximativ 70.000 mp la 82.006 mp. Numărul de locuri de parcare se măreşte cu 250 locuri pentru public, fiind posibilă asigurarea de locuri în parcarea subterană, atât pentru VIP, astfel cum era prevăzut iniţial, cât şi pentru publicul general. Datorită simetriei şi formei îmbunătățite a anvelopantei, construcția va prezenta o comportare deosebit de bună la acțiunea vântului; Optimizarea platformelor şi acceselor exterioare elimină necesitatea afectării în acest scop a unor terenuri adiacente amplasamentului noului stadion. Reorganizarea acceselor și optimizarea acestora, va permite pe viitor facilitarea accesului pentru edificarea viitoarelor obiective ce sunt planificate a se construi de către beneficiar pe actuala pistă de atletism și pe terenul dintre pista de atletism și bazinul de înot;

La stadionul Arcul de Triumf, s-a urmărit îmbunătățirea sistemului de acces al publicului, astfel încât, acesta să fie în conformitate cu prevederile normativelor în vigoare și a scenariului de Securitate la Incendiu. De asemenea, s-a asigurat accesul segregat al categoriilor de utilizatori. S-au asigurat în totalitate spațiile necesare evenimentelor sportive pentru publicul general, publicul VIP și presă, astfel încât să fie îndeplinite atât cerinţele forurilor de omologare (FRF, UEFA) cât şi cele ale instituţiilor ce emit autorizaţiile de funcţionare. După definitivarea soluţiilor tehnice la faza de proiectare P.T.E. au fost stabilite consumurile aferente noii construcţii precum şi poziţiile finale de racord/branşare la utilităţi. Coroborat cu aceste informații Beneficiarul final, în sarcina căruia intră asigurarea utilităților, a demarat activitatea de realizare a utilităților cu fiecare deținător de rețea în parte. Astfel sunt în curs de definitivare soluțiile tehnice de racordare/branșare funcție de diponibilul de capacitate şi poziţia în teren pentru fiecare reţea (apă-canal, electricitate, gaze, telefonie).

Capacitatea totală de spectatori a stadionului Giulești se mărește de la 14.000 la 14.050 locuri. Se asigură vizibilitate optimă pentru toți spectatorii stadionului conform prevederilor UEFA, rezultă astfel o valoare a indicelui de vizibilitate (C value) cuprinsă între 9-12cm. Suprafața utilă a spațiilor închise se mărește de la aproximativ 21.519 mp la 21.662 mp, iar suprafața utilă a zonelor de antrenament, hotel și birouri, destinațiile conexe se măreste semnificativ de la aproximativ 3.778 mp la 5.516 mp, având o suprafață construită cel puțin egală cu cea initială. Îmbunătățirea comportării structurii noului stadion în cazul producerii de seisme, în conformitate cu prevederile normativelor în vigoare. În soluția adaptată se propune înlocuirea instalației de degivrare electrică cu instalație de degivrare cu agent termic. Motivele care au condus adoptarea acestei soluții sunt: adresa UEFA transmisă în urma ședinței de lucru, de la București, din 8.04.2019, în care s-au discutat soluțiile privind realizarea terenului de joc(infrastructura și gazonul); eficiența sistemului de încălzire cu agent termic este mai mare față de eficiența sistemului de încălzire electric, dată fiind inerția termică mai mare a primului sistem.