Într-o conferință organizată astăzi, 20 aprilie, de către FPSC – Federația Patronatelor Societăților din Construcții – președintele acesteia, Cristian Erbașu, a declarat că prețurile la materiale de construcții au escaladat dincolo de orice previziune, cu impact asupra tuturor proiectelor din industrie. ”Suntem martorii unei reacții în lanț,” a afirmat Erbașu, care a invitat la dezbatere trei reprezentanți ai unor producători de materiale esențiale pentru constructori: produse siderurgice, produse din materii plastice / polimeri, și polistiren.
Milos Jovicic, director general al Procema, a declarat că produsele siderurgice au atins un vârf de preț istoric și că trendul pe termen lung e de creștere, chiar dacă ne putem aștepta la o corecție în jos. Principala cauză pare a fi revenirea diferențiată a cererii mondiale pentru astfel de mărfuri – China a crescut consumul pe fondul existenței unor stocuri mici la nivel mondial și a unor politici macro-economice venite din SUA și UE care au complicat situația industriei siderurgice globale. Acestor factori li se adaugă cei locali: România e parte a UE și respectă sistemul cotelor de import pe anumite produse. Jovicic a adăugat că criza se manifestă în special în producția de oțel-beton, sârmă laminată și profile grele. ”Avem deficit de producție și la țeavă sudată și tablă zincată,” a amintit reprezentantul Procema, care a exemplificat cu câteva creșteri de prețuri de pe bursele mondiale: la oțel-beton, prețul pe bursă a crescut de la 408 dolari la peste 600 de dolari în pandemie, la banda laminată la cald, prețul FOB China a crescut într-un an de la 394 dolari la 854 dolari.
Ovidiu Gurău, Teraplast, a precizat că prețul materiilor prime utilizate de compania din Bistrița a cunoscut creșteri de până la 90% din august 2020 până azi. ”Prețul la etilenă a explodat anul acesta, iar noi am fost nevoiți să transferăm această creștere în piață,” a adăugat reprezentantul Teraplast, care a fost la fel de reținut în predicții: de la acest maxim istoric al prețului, ne putem aștepta eventual la o intrare pe un platou.
Roxana Ghioca, director general al Austrotherm, a amintit că prețul pentru granula de polistiren a atins, la rândul ei, un maxim istoric, crescând cu 100%. Prețurile crescute se vor reflecta pe termen lung în proiecte care nu vor putea fi finalizate în condițiile noi ale pieței. ”Cauzele acestei creșteri nu trebuie căutate în România, ci în afara ei. Mai mult, e un cumul de factori: cotații în creștere pe burse, probleme logistice în Asia, blocajul canalului Suez, instabilitate politică la nivel mondial.” Ne vom mai întoarce la prețurile din 2019? Roxana Ghioca e categorică: ”Nu, iar 2021 va fi un an dificil pentru toate industriile, nu doar pentru a noastră. Și fără intervenția statului, care să redefinească legislația specifică în acord cu piața și cu realitatea din teren, lucrurile se vor înrăutăți.”
Sorin Greu, director general al Bog’Art, a adus în discuție problema resursei umane. Pandemia a atenuat deficitul de forță de munca, doar în 2021 încheindu-se 25.000 de contracte de muncă noi în industrie. Odată cu relansarea economică în UE însă, forța de munca va pleca din nou, avertizează Sorin Greu. „Va trebui să avem un plan de retenție a forței de muncă,” a precizat directorul general Bog’Art.
Riscul de a intra în blocaj pe proiectele de lucrări publice este imens, a afirmat într-o intervenție ulterioară Cristian Erbașu. „Materiile prime reprezintă baza acestor scumpiri, iar bursa a făcut explozie. Suntem importatori de materie primă în proporție covârșitoare, deci ne afectează și cursul de schimb.”
„Constructorii se află sub presiune – între beneficiar și furnizor. Iar soluția la aceste probleme va veni doar dacă toți factorii implicați se vor așeza la aceeași masă. Antreprenorul nu poate previziona și nu-și poate asuma chiar orice risc,” a continuat Erbașu. O soluție ar fi corectarea modului de actualizare a prețurilor pentru lucrările de achiziție publice, care trebuie corelat cu realitatea din piață. O propunere ar fi să se fixeze un reper valoric înainte de licitații și, plecând de aici, să se aplice indici reali de creștere sau scădere a prețurilor – pot fi indicatori europeni sau internaționali, corelați cu variațiile de pe burse.
„Niciun antreprenor nu poate previziona și suporta o creștere cu 20% a costului final al unei lucrări,” a precizat Erbașu, care a mai adăugat că proiectele de lucrări publice aflate în curs de execuție al căror preț nu va fi indexat conform creșterilor de costuri, vor atrage insolvența companiilor implicate, cu toate consecințele pe lanțul de producție și aprovizionare.
„Avem nevoie de predictibilitate, de actualizare a prețurilor achizițiilor publice conform cu costurile, iar companiile de construcții trebuie să se concentreze pe automatizare, digitalizare, pentru creșterea productivității. Acest lucru înseamnă investiții, dar pentru asta, avem nevoie de contracte pe termen mediu și lung pentru a putea apela la creditare. Dacă nu, preconizăm o criză majoră în industrie,” a încheiat Cristian Erbașu.