Dacă în domenii precum cel medical, farmaceutic, juridic, sunt angajate persoane cu pregătire de specialitate, în domeniul construcţiilor poate lucra, în general, oricine, fără a fi impusă prin lege o pregătire de specialitate în acest sens. “Eu cred că n-ar strica o lege care să oblige investitorii din construcţii să angajeze mai mulţi specialişti care au făcut şcoală de profil”, a declarat Dragoş Irimescu (foto), directorul general Wetterbest.

Chiar dacă nu e deloc clar cum s-ar putea realiza în practică acest lucru după cum nu e deloc sigur că obligativitatea prin lege ar avea doar consecinţe pozitive, totuşi, cuvintele directorului de la Wetterbest se vor un semnal de alarmă în privinţa unui fenomen care a luat tot mai mare amploare după 1989. Mai precis, domeniul construcţiilor “excelează” prin ponderea foarte ridicată a oamenilor fără pregătire de profil. Şi aici vorbim şi despre firmele de construcţii dar şi de cele de materiale de construcţii.

“Este necesară o lege care să impună ca în orice fabrică de materiale de construcții să fie angajat minimum un inginer specialist cu calificare în domeniul respectiv. Astfel, s-ar evita multe dintre neregulile existente astăzi pe piață, cum ar fi utilizarea unor materiale mai ieftine, dar mai puțin indicate, sau acordarea unor garanții de trei ori mai mari pentru un produs finit decât cea oferită de producătorul materiei prime”, spune Irimescu.

Pe de altă parte, e la fel de adevărat că şi în domeniul farmaceutic, cu angajaţi şcoliţi, putem să dăm de firme precum Hexi Pharma, şi printre medici găsim personaje precum doctorul Ciomu dar… nu despre excepţii vorbim aici ci despre un fenomen de masă.

Mergând mai pe specificul afacerii Wetterbest, directorul citat atenţionează asupra ţiglelor metalice de pe piaţă, dintre care multe sunt mai subţiri decât ar trebui sau, altă situaţie, pentru multe produse de profil se dau garanţii nerealist de mari, în încercarea de a fi vândute mai bine.

Nici montatorii de ţigle metalice nu scapă de tirul lui Irimescu, cu atât mai mult cu cât lipsa de profesionalism a unora dintre aceştia îi afectează direct afacerea sa sau pe a altor producători serioşi de pe piaţă: “orice nepregătit se urcă pe casă, face… varză învelitoarea şi apoi proprietarul întreabă doar ce fel de marcă de ţiglă este. După care alege să nu mai cumpere acel tip de ţiglă, chiar dacă respectiva marcă poate să fie foarte bună”.

„În absența școlilor de meserii, am creat Școala Wetterbest. Am angajat un trainer specializat, care, cel puțin o dată pe lună, ține un curs intensiv pentru grupe de câte 30 – 40 de montatori și vânzători de învelitori metalice. Până la acest moment, am instruit sute de profesioniști”, adaugă Irimescu.

Wetterbest, afaceri

În perioada ianuarie – aprilie 2016, Grupul Wetterbest a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 30 milioane lei, în creștere cu 36% față de perioada similară a anului trecut. La vânzările raportate au participat toate cele trei companii din grup: Depaco, (producător de ţiglă metalică, tablă cutată şi sisteme de drenaj), Polnebo (importator de folii, membrane, șuruburi şi ferestre de mansardă) şi Cortina (producător şi distribuitor).

Depaco singur, care are brandul Wetterbest, a obținut o cifră de afaceri de 107 milioane lei anul trecut, în creștere cu 30% față de anul 2014.

Pentru 2016, reprezentanții Wetterbest își propun o creștere de 20% a cifrei de afaceri și obținerea unui profit consolidat de circa 8 milioane de lei. Compania urmărește extinderea echipei de la 200 de angajați la 240.

Wetterbest deține una dintre cele mai mari capacități de producție de țiglă metalică și accesorii din România, prin cele două fabrici de la Băicoi (jud. Prahova) și Podari (jud. Dolj).

Printre concurenţii Wetterbest amintim aici Bilka, Viking Pruszynski sau Lindab.