Consilierii locali din Alba Iulie vor vota în şedinţa extraordinară de luni, 10 aprilie, actualizarea şi completarea angajamentelor primăriei, în cadrul proiectului de conservarea, restaurare şi valorificare a ansamblului Palatul Principilor din Alba Iulia. Proiectul a trecut de verificarea tehnică pentru aprobarea finanţării prin POR 2020. Conform alba24.ro, administraţia locală va semna parteneriate, în calitate de lider de proiect, cu Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Culturii.
Valoarea proiectului de conservare, rstaurare și valorificare durabilă a proiectului este de 21.724.540,91 lei (inclusiv TVA), iar Municipiul Alba Iulia va contribui cu 658.868.37 lei, cheltuieli neeligibile, respectiv 421.313,45 lei (2% din proiect).
Potrivit sursei citate, Primăria se va ocupa de contractarea serviciilor de realizare a documentaţiilor tehnice, avizarea şi însuşirea avizării DALI, proiectul tehnic, va asigura managementul proiectului, va fi responsabilă de realizarea procedurilor de achiziţii şi implenetare, recepţie şi apoi acreditare a locaţiei drept Muzeul Principatului Traansilvania. MApN şi Ministerul Culturii vor putea organiza în continuare evenimente în această locaţie, după terminarea lucrărilor.
În reabilitarea Cetăţii Alba Carolina s-au investit peste 70 milioane de euro, bani accesaţi în special din fonduri europene şi guvernamentale. Pentru renovarea Palatului Principilor, primăria a depus documentaţia pentru aprobare a proiectului pentru „Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural” (Axa prioritară 5, Prioritatea de investiţii 5.1.). Astfel că a pregătit documentaţia tehnico-economică faza DALI pentru “Conservarea, restaurarea şi valorificarea durabilă a Palatului Principilor din Alba Iulia – Centru expoziţional Corp Principal „E”. În urma evaluării tehnice, proiectul a primit 95 de puncte din 100 maximum şi acum se pregăteşte semnarea contractului de finanţare prin POR 2020.
Corpul principal “E”, care va deveni centru expoziţional, are suprafaţa construită propusă de 1382,3 mp, respectiv desfăşurată propusă de 3.070,7 mp, suprafaţă utilă de 2237,08 mp, într-o clădire cu subsol, parter, etaj şi pod.
Palatul Principilor fost construit în secolul al XV-lea, având rolul de reședință a principilor Transilvaniei, fiind modificat și extins în secolele al XVI-lea–al XVII-lea. Inițial, clădirea a avut drept destinație de reședință pentru capitulul episcopal, adică locul unde se redactau și se autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reședință princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 și 1600, edificiul a servit ca reședință a voievodului Mihai Viteazul.
Clădirea a fost grav avariată de turci și tătari, în timpul marilor invazii din 1658 și 1662. În urma cuceririi Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul și cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie.
