Prezentă alături de alți 14 specialiști în infrastructura spitalicească la evenimentul „Arhitectura Spitalelor”, organizat de Share Architects și susținut de KADRA, Andreea Strugaru (Director de Marketing și co-fondator KADRA) a punctat câteva aspecte critice cu care s-a confruntat compania în proiectele de spitale în care s-a implicat până acum, deloc puține la număr.

Unele dintre aceste aspecte au fost menționate și de antevorbitorii săi, iar altele vin din experiența anilor petrecuți în găsirea și implementarea celor mai potrivite soluții de acces specifice spitalelor, fie că e vorba despre ușile de spital sau sistemele de management al parcărilor din spitale ori automatizările penru protecția la foc. Până în acest moment, KADRA, singurul integrator de soluții tehnice automate de acces, a instalat mai bine de 5000 de uși în peste 70 de spitale din România și a participat la zeci de proiecte de reabilitare a spitalelor, dar și la proiectele de spitale publice noi ridicate în ultimii ani în România.

Neajunsuri  des întâlnite în procesul de reabilitare, proiectare și construcție de spitale

            Cu o astfel de experiență, KADRA, companie românească cu 27 de ani de experiență în ingineria de acces, a făcut o analiză a aspectelor critice cu care s-a confruntat în proiectele de spital la care a participat până acum:

• Bugetare deficitară neadaptată pentru soluții dedicate mediilor curate

• Fie că e vorba de reabilitări, fi că e vorba de spitale noi, unele proiecte nu țin cont de faptul că spitalul are funcționalități specifice și necesită soluții potrivite pentru  funcțiunile speciale ale spitalului.Din această cauză, uneori intervin modificări încă în faza de execuție, ceea ce duce la costuri mari și, uneori, compromisuri în zonele în care nu se mai pot aduce modificări.

Iată câteva exemple în acest sens:

–  ușile nu au lățimea minimă necesară circulației cu paturile de spital (pat+coloană perfuzii);

–  deseori sunt prevăzute uși care funcțional și constructiv nu sunt deloc potrivite traficului și utilizării specifice: ușă automată în loc de ușă manuală în locurile unde deschiderea manuală pune reale probleme (zona de urgențe, circulația persoanelor cu handicap, bloc operator – mâini curate); ușile și tocurile sunt supuse lovirilor repetate și spălării cu substanțe agresive, de aceea ușile din „tâmplărie PVC” sau cele banale utilizate în domeniul rezidențial sunt absolut improprii și, în plus, generează costuri mari spitalelor pe termen lung pentru că trebuie înlocuite des; uși cu suprafețe care nu pot fi curățate corespunzător și „țin” murdăria;

–  pe căile de circulație găsim multe uși care blochează traficul neîngrădit specific (cu paturi sau scaune cu rotile);

–   uși batante prevăzute în zone nepotrivite;

–  fluxurile nu sunt bine stabilite încă din faza de proiectare (din cauza neconsultării cu personalul medical sau alți specialiști), fapt care duce la intervenții care produc costuri suplimentare și întârzieri mari și, în plus, sunt cazuri în care nu se mai pot găsi soluții tehnice de remediere. În astfel de situații se ajunge la compromisuri cu care personalul medical se va confrunta pe toată durata de viață a spitalului;

–  din lipsa consultării cu specialiști în domeniu, sunt prevăzute soluții învechite sau nepotrivite pentru protecția persoanelor în caz de incendii sau alte situații de urgență. Vorbim despre protecția la foc, evacuarea fumului și, în primul rând, evacuarea în siguranță a persoanelor în caz de incendiu;

–  design-ul interior nu este centrat pe pacient și pe personalul medical, de aceea unele spitale sunt înfricoșătoare și greu de utilizat. Arhitectura interioară a spitalelor contribuie la calitatea vieții pacientului, de aceea atenția pentru design, culori, lumină etc. nu poate fi trecută la „și altele”.

• Multe dintre aceste probleme vin din faptul că nu există un „ghid de bune practici” în proiectarea spitalelor. Consultarea înainte de proiectare cu personalul medical, furnizorii de soluții specifice, constructorii specializați, alți specialiști ar trebui să fie o parte integrantă și importantă din procesul de proiectare.

Ce-și propune KADRA?

• KADRA își propune să pună la dispoziție întreaga sa experiență acumulată de-a lungul

celor 27 de ani de activitate în domeniul furnizării de soluții integrate de inginerie de acces și să participe activ la rezolvarea problemelor reale din spitalele din România, în vederea scăderii riscului epidemiologic, minimizării riscului de pierdere a vieților omenești din cauza incendiilor, organizării eficiente a traficului, creștererii calității vieții pacienților pe durata spitalizării (creșterea stării de bine, a confortului, îndepărtarea piedicilor în circulație), a confortul și siguranței personalului medical în spitale.

• Propune soluții adaptate pentru toate căile de circulație din spital: de la parcare, la zona de transfer a pacienților din ambulanțe, coridoare, saloane, blocuri operatorii, laboratoare, cabinete de imagistică etc.

• Livrează lucrări la cheie, KADRA fiind singurul one-stop-shop care oferă: consultanță+livrare soluții adaptate vremurilor+montaj+mentenanță.

• Furnizează soluții actuale, potrivite necesităților atât de speciale ale spitalelor (funcționalitate, tehnologie de ultimă oră), construite cu atenție la detalii (design, arhitectură interioară caldă și primitoare).