Ordinul Arhitecților din România, atenționare privind construirea „Cartierului pentru Justiție”

Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România consideră că proiectul de Ordonanţă de Guvern pentru aprobarea unor măsuri necesare pentru pregătirea şi realizarea obiectivului de investiţii „Cartierul pentru Justiţie”, precum şi a lucrărilor de interes public naţional şi de utilitate publică aferente acestuia, necesare funcţionării sistemului judiciar, are nevoie de amendamente majore pentru respectarea legislaţiei în construcţii.

Arhitectul Emil Ivănescu, preşedintele filialei Bucureşti a OAR, a transmis un punct de vedere în care subliniază mecesitatea unor modificări.

El susţine că e nevoie de „instituirea unei proceduri concurenţiale şi calitative de promovare a proiectului”, atât la nivel urbanistic, cât şi arhitectural, şi de restabilirea „competenţelor fireşti ce revin Primăriei Municipiului Bucureşti în avizarea şi autorizarea lucrărilor”

„Cartierul pentru Justiţie” ar putea fi construit lângă Biblioteca Naţională a României (Bulevardul Mircea Vodă), urmând să includă spaţiile destinate instanţelor de judecată, parchetelor de pe lângă acestea cu sediul în Bucureşti (săli de judecată, arhive, birouri pentru judecători şi procurori, grefieri, personal contractual şi auxiliar, spaţii tehnice etc.), precum şi a altor instituţii din sistemul judiciar. Alături de acest complex de construcţii este integrat şi un parc care ar trebui să deservească întreaga zonă, spune arhitectul.

„Ministerul Justiţiei a omis parcursul clasic al promovării unei lucrări de interes public naţional. În primul rând, Planul Urbanistic Zonal destinat obiectivului de investiţii «Cartierul pentru Justiţie» nu a fost elaborat niciodată, locul lui fiind luat de un masterplan intitulat «Conceptul general urbanistic-arhitectural». Primăria Municipiului Bucureşti şi corpul profesional local nu au fost implicate din niciun punct de vedere, dezbaterea publică nu a existat”.

Proiectul de Ordonanţă de Guvern propune, „prin derogări nejustificate de la lege”, o procedură inadecvată – un Plan Urbanistic de Detaliu – şi, implicit, un circuit de avizare şi autorizare care exclude complet Primăria Municipiului Bucureşti, mai afirmă Ivănescu.

„Acţionând în baza Legii nr. 184 / 2001 şi reprezentând interesele arhitecturii şi arhitecţilor din România, filiala Bucureşti a OAR îşi exprimă disponibilitatea de a colabora cu Ministerul Justiţiei, cu Primăria Municipiului Bucureşti şi cu Primăria de sector pentru organizarea procedurilor competitive prevăzute de HCGM nr. 297 / 2017”, este arătat în finalul mesajului.