Guvernul aprobă demolarea și reconstrucția sediului ISU Mangalia

Guvernul României a aprobat o hotărâre ce vizează actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și trecerea unei construcții aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, mai exact Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) „Dobrogea” din județul Constanța, din domeniul public în cel privat. Această decizie deschide calea demolării sediului Secției de Pompieri Mangalia și construcției unui nou edificiu adaptat standardelor actuale.

Reducerea riscului seismic și creșterea eficienței energetice

Sediul ISU Mangalia va fi demolat pentru a face loc unei construcții moderne, menită să reducă riscurile seismice și să sporească funcționalitatea operațiunilor de intervenție. Actualul pavilion administrativ prezintă un grad ridicat de vulnerabilitate structurală, iar noul proiect urmărește crearea unei clădiri stabile, conforme cerințelor de siguranță impuse de normele moderne.

În plus, noua clădire va fi construită în conformitate cu standardele nZEB (Clădiri cu consum de Energie aproape Zero), adoptând soluții tehnice care vor aduce îmbunătățiri considerabile în ceea ce privește performanța energetică. Printre obiectivele principale se numără reducerea consumului anual de energie, scăderea cheltuielilor de întreținere și crearea unui mediu optim pentru desfășurarea activităților specifice.

Investiția, parte a unui program finanțat internațional

Proiectul de reconstrucție a sediului ISU Mangalia este integrat într-un program național mai amplu, finanțat printr-un acord de împrumut semnat de Guvernul României și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Acest acord, încheiat în 2018 și extins în 2023, vizează „Îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre”, un obiectiv strategic pentru România, care presupune consolidarea capacităților de intervenție în caz de urgențe.

Noua clădire va oferi spații adecvate pentru toate funcțiunile specifice Secției de Pompieri Mangalia, contribuind la sporirea capacității de intervenție și la protejarea personalului și a echipamentelor în fața dezastrelor naturale. Demararea lucrărilor este așteptată să reducă nu doar riscurile asociate cu vulnerabilitatea seismică, dar și costurile energetice și de întreținere pe termen lung.