Construim si livram, termene cat mai scurte, soluții eficiente doar pe termen scurt, presiune mare pe costuri, resurse profesionale la limita, reticenta in fata inovației. Dar ce facem pe termen lung ? Ce se întâmpla in exploatare ? In 5 ani, in 10, 20, 50 de ani ?
Legislația din domeniu impune reguli destul de clare referitor la urmărirea comportării structurilor in exploatare, o anumita grija a proprietarilor fata de bunurile lor.
Activitatea de întreținere si urmărire a comportării in timp are loc conform prevederilor legii 10/1995, ale regulamentului privind urmărirea in exploatare, intervențiile in timp si post utilizarea construcțiilor aprobat prin HGR nr 766/1997, Normativului privind urmărirea comportării in timp a construcțiilor P130-1999, etc.
In acest moment, in marea majoritatea a proiectelor de construcții civile si de infrastructura, capitolul referitor la urmărirea comportării in exploatare este succint, cu referire strict la normele in vigoare, fără o analiza de detaliu, o adaptare a specificațiilor proiectului dat la legislație, fără un plan clar de monitorizare a riscurilor identificate încă din faza de execuție sau lipsește complet. De ce ? Exploatarea in siguranța, cu costuri reduse si pe termen lung a construcției nu interesează ? Acesta ar trebui sa fie obiectivul principal de la care se pleacă in dezvoltarea acesteia, linia roșie la care sa se raporteze toate, de la autorizare, proiectare si pana la construcție. Întocmirea bugetului unui proiect de construcție nu ar trebui sa se oprească la darea in exploatare, ci sa cuprindă si costurile de exploatare pentru durata de viată estimata. Cu siguranța, doar astfel se va înțelege importanta nivelului de calitate ridicat in proiectare si construcție.
Durata de viață a construcțiilor este dificil de prevăzut, deoarece gradul de incidență a încărcărilor nu este cunoscut și procesele de uzură nu sunt lineare. Aceasta este o provocare majoră, atât pentru inginerii responsabili cu siguranța structurii, cât și pentru persoanele responsabile pentru operarea și întreținerea clădirilor.
Asigurarea aptitudinilor construcțiilor pentru o exploatare normala, prevenirea accidentelor, diminuarea pagubelor materiale, pierderilor de vieți omenești, degradarea mediului reprezintă scopul de baza al activității de urmărire in exploatare a construcțiilor.
Monitorizarea structurala a „sănătății” construcțiilor este un termen din ce in ce mai folosit in ultimii ani pentru a descrie o serie de sisteme implementate pe structuri la scara larga. Acesta are scop informarea operatorilor despre continuitatea modificărilor stării tehnice a structurilor, in cazul modificării graduale sau bruște a acesteia si despre mecanismul de răspuns si încărcare al structurii.
În acest context, sistemele de monitorizare structurală urmăresc să ofere cea mai bună imagine posibilă a stării de tensiune și sunt concepute pentru a îmbunătăți previzibilitatea reparațiilor și durata de viață a structurilor.
Monitorizarea performanței și estimarea duratei de viață utile a construcțiilor trebuie sa fie obiectivul major în comunitatea de inginerie civilă.
Înțelegerea comportării fizice a construcțiilor ca sisteme integrate și a impactului asupra eficienței energetice, durabilității, comfortului și calității aerului din interior este esențială pentru inovarea construcțiilor de înaltă performanță, creșterea durabilității si a duratei de viată a acestora.
* Mariana Garștea Director General Sixense
