MONITORIZAREA GEOTEHNICĂ ȘI STRUCTURALĂ : ATUNCI CÂND CALITATEA MĂSURĂTORILOR ESTE VITALĂ

Monitorizarea geotehnică si structurală devine o cerință standard pentru proiectele de construcții : construcții civile și infrastructură. Considerănd cantitatea de date care trebuie gestionată, părțile interesate și numărul de proiecte care crește foarte rapid, calitatea și utilitatea monitorizării pot fi uneori compromise.

  • Factorii cheie care influențează succesul unui proiect de monitorizare :
  • Scopul principal este să contribuie la convingerea factorilor de decizie să facă alegerile corecte ;
  • Primul pas într-un program de monitorizare este proiectarea și specificațiile tehnice. Proiectarea trebuie să fie foarte atent gândită, adaptată fiecarui șantier, cu o evaluare clară a riscurilor si cauzelor acestora, astfel încât cantitatea și tipul de instrumente sa fie corect specificate ;
  • Este esențială definirea și rezervarea unui buget suficient pentru monitorizare. Din păcate, prea des, un buget inadecvat duce la cheltuirea zadarnică a banilor pentru lucrări de monitorizare inutilă ;
  • Alegerea companiei care se ocupă de lucrările de monitorizarea geotehnica și structurală nu trebuie să se bazeze niciodată doar pe costuri directe. Acesta este, din păcate, de multe ori cazul contractelor private. Cu toate acestea, în cazul contractelor publice, există o tendință de încercare a aplicării celor mai bune reguli, chiar dacă procesul decizional rămâne o sarcină complexă ;
  • În timpul monitorizării structurale și geotehnice a execuției proiectului, beneficiarul trebuie să se asigure că are voința, puterea și instrumentele necesare pentru a solicita date de cea mai înaltă calitate. Acest lucru poate fi obținut numai dacă regulile de raportare a lucrărilor de monitorizare sunt planificate anterior și bine definite în stadiul de proiectare și definire a specificațiilor ;
  • Experiența, dedicarea și implicarea echipei de monitorizare au un impact imens asupra calității datelor ;
  • Instalarea și citirea instrumentelor trebuie efectuate în conformitate cu metodele predefinite și procedurile de control ale sistemului de management al calității. Atât instrumentarea manuală, cât și cea automată trebuie să fie implementate în funcție de caracteristicile specifice șantierului/proiectului ;
  • Instrumentele de monitorizare prevazute în programul de monitorizare trebuie să aducă un plus de valoare proiectului pentru a ajuta părțile interesate să înțeleagă starea proiectului și riscurile implicate. Aceasta include fuziunea datelor (mixul datelor de diferite tipuri), gestionarea alarmelor, tabloul de bord, jurnalul evenimentelor și instrumentele de raportare.
  • Punctul cheie al proiectării este înțelegerea comportamentului geotehnic și structural al amplasamentului. Un program de instrumentare trebuie întocmit împreună cu proiectarea geotehnică și structurală a structurii și a mediului său. Beneficiarul ar trebui să enumere riscurile pe care dorește să le acopere și întrebările la care se doresc răspunsuri. Fiecare instrument sau grup de instrumente trebuie să răspundă la cel puțin o întrebare specifică, pe o problemă specifică.
  • O greșeală des întâlnită este atunci când programul de monitorizare al proiectului A este copiat, total sau parțial, în proiectele B, C, D și E. Întrucât acest lucru se realizează fără o analiză suficientă a întrebărilor specifice proiectului la care trebuie să se răspundă, este puțin probabil ca sistemul de monitorizare să fie adaptat.

Consecințele sunt evidente :

Under design : Proiectarea nu răspunde nevoilor noului proiect; unele instrumente sunt absente sau insuficiente. Un exemplu tipic este atunci când sunt solicitate măsuratori manuale sporadice, când este clar că un sistem automat este necesar. În consecință, riscurile la fața locului nu sunt acoperite în mod adecvat, dând naștere la incidente sau accidente potențiale, poate catastrofale.

Over design: contrar a ceea ce s-ar putea crede, acest lucru este văzut aproape la fel ca și under-design. În astfel de cazuri, sunt instalate instrumente care nu erau cu adevărat necesare. Rezultatul final este că părțile interesate vor vedea monitorizarea ca o cheltuială inutilă și nu așa cum ar trebuie sa fie văzut – un adevarat instrument de minimizare a riscurilor. Pe termen lung, astfel de practici dăuneaza comunității de monitorizare și pot reprezenta un impediment în calea progresului acestui domeniu.

  • Bugetul lucrărilor de monitorizare structurală si geotehnică. Adesea subestimat, uneori uitat, bugetul alocat monitorizării va avea o influență majoră asupra calității și utilității datelor care vor fi obținute. Costul acestor lucrări de monitorizare nu afectează în mare măsură bugetul global al unui proiect de construcție. Odată cu instituirea unei monitorizări adecvate, riscurile pot fi reduse în mod semnificativ, putând astfel economisi costuri uriașe.

În mod alternativ, dacă bugetul de monitorizare este prea mic, datele furnizate pot fi de slabă calitate, care nu vor putea fi utilizate; prin urmare, orice sumă cât de mică, care a fost cheltuită pentru monitorizare, va fi irosită.

De prea multe ori, clienții sau antreprenorii încearcă să reducă orice lucrări de monitorizare posibile într-un buget predefinit dat, mai degrabă decât să evalueze costul real al monitorizării care va ajuta la reducerea incertitudinii și la beneficiul întregului proiect, atât operațional, cât și financiar.

Factorii care influențează succesul, eșecul parțial sau eșecul total al unui proiect de monitorizare sunt numeroși, începând cu faza de proiectare, specialistul în achiziția echipamentelor de monitorizare, instalarea instrumentelor, colectarea datelor, preanalize, prezentarea și raportarea datelor.

Recomandăm respectarea a opt reguli de aur:

  1. Programul de monitorizare trebuie să fie proiectat special pentru proiect, justificat de nevoile proiectului ;
  2. Buget de monitorizare adecvat. Alocarea unui buget insuficient se poate transforma rapid în cost inutil si nejustificat ;
  3. Specificații clare de monitorizare, enumerând obiective clare, inclusiv precizie și lăsând un anumit grad de libertate în ceea ce privește metodele de utilizat ;
  4. Fără achiziții bazate pe cel mai mic pret ;
  5. Implementarea clară a specificațiilor;
  6. Echipa de monitorizare cu experiență și specializată, concentrată pe calitatea datelor;
  7. Controlul calității asupra masurătorilor și mentenanta activă a sistemelor de monitorizare;
  8. Instrumente cu valoare adăugată pentru a maximiza utilizarea datelor de monitorizare.

Un proiect de monitorizare își va atinge scopul numai dacă informațiile furnizate ajută la identificarea riscurilor și la reducerea incertitudinilor geotehnice, structurale și de mediu ale șantierului. Dacă nu reușește acest lucru, banii cheltuiți pentru lucrările de monitorizare sunt irosiți. Prin urmare, pentru a obține date de bună calitate și utile, este esențial să vă asigurați că toate punctele de mai sus sunt bifate la fiecare pas de-a lungul ciclului de execuție al unui proiect de monitorizare.

Autor: Mariana Garștea-Director General Sixense