Reparația autostrăzii demolate a ajuns la faza celor mai dificile lucrări

Lotul trei de pe autostrada Sibiu-Orăștie, cuprins între localitățile Cunța și Săliște, cunoscut ca și autostrada demolată, a ajuns la momentul celor mai dificile lucrări, conform lui Cătălin Homor, directorul CNADNR.

„Muncitorii au finalizat cinci din cele şase tranşee drenante la o adâncime de peste şapte metri, transversal amprizei autostrăzii. Acestea sunt cele mai dificile lucrări pentru refacerea celor aproximativ 200 de metri de autostradă demolaţi anul trecut. Se lucrează non-stop pentru a finaliza lucrările până la sfârşitul acestei luni. După finalizarea acestor tranşei drenante, muncitorii lucrează la corpul autostrăzii, urmează materialul granular, piatra spartă, balast. Lucrările se execută conform graficului stabilit încă de la începutul acestui an. Cei 22 de kilometri de autostradă se vor deschide traficului în condiţii de siguranţă. Pe lângă refacerea celor 200 metri de autostradă se va lucra în patru puncte unde s-au constatat deficienţe. Remedierea defectelor pe cei 22 km de autostradă începe săptămâna viitoare şi durează câteva zile. După expertizare şi proiectare, aceste lucrări se vor efectua tot în regie proprie de către angajaţii CNADNR”, a delcarat Homor într-un interviu acordat Capital.

Lotul trei de pe autostrada Sibiu-Orăștie, cuprins între localitățile Cunța și Săliște, va fi gata în 2018, conform lui Cătălin Drulă, consilierul pe infrastructură a premierului Dacian Cioloș. Reparația va fi făcută de către Compania de Autostrăzi. Într-o ședință avută loc la societatea deținută de Ministerul Transporturilor s-a decis modul cum se va lucra în zona cuprinsă între km 60+500 – 60+700 aferentă tronsonului amintit. Soluţia tehnică avizată presupune execuţia a 6 tranşei drenante, la o adâncime de 7 m, transversal amprizei autostrăzii, distanţă dintre acestea fiind variabilă, distanţele mai mici sunt în zona cu înălţimea de rambleu mai mare, această distanţă crescând pe măsură reducerii înălţimii rambleului. Lungimea acestor tranşei este de 65 m pentru 4 drenuri şi de 285 m pentru două dintre acestea, La capul aval al transeilor transversale cu lungimea de 65 m, se montează cămine de vizitare. Între aceste cămine se realizează drenurile de evacuare, care unesc toate aceste cămine de vizitare. Cele două tranşei cu lungimi mai mari, respectiv 285 m, sunt necesare atât pentru evacuarea apelor drenate către pârâul din aval, cât şi pentru asanarea zonei mlăştinoase aflate în aval la cca. 200 m de autostrada. Acestea se unesc într-un singur cap de evacuare, unde se realizează un bazin decantor cu preaplin, continuat cu un şanţ pereat până la emisar.

Peste terenul astfel pregătit, se va începe refacerea corpului rambleului din materiale granulare,ranforsate cu geogrile, după cum urmează:

Baza rambleului este constituită dintr-o pernă de piatră spartă, armata cu geogrile, iar lăţimea pernei va fi mai mare decât ampriză efectivă, reducând astfel încărcarea verticală şi implicit a efortului tangenţial din baza rambleului.
Perna de piatră armată împiedică deformarea laterală şi reduce astfel posibilitatea mobilizării unor eforturi tangenţiale mai mari.

Grosimea pernei va fi de 1,50 m,iar numărul stratelor de geogrile de armare va fi de 4 straturi. Corpul rambleului, este proiectat a se execută din balast, şorţ 0 – 63. Deoarece taluzurile proiectate iniţial sunt de 2:3, pante ce se vor menţine pentru continuitatea taluzurilor existente, acestea vor fi armate cu geogrile, constituite în structuri de pământ armat, de o parte şi altă a autostrăzii. Zona de aplicare a armăturilor este de 6,00 m de la faţă taluzului. Distanţă între armături va fi de 50 cm.

Pentru asigurarea nedeformabilitatii, (bombării taluzurilor), se vor realiza la fiecare 2,00 m de înălţime, legături din geogrile de acelaşi tip cu cele utilizate la pernă din piatră Spartă, respectiv geogrile rigide, cu rezistenţă efectivă la alungirea de 5%, de 100 kN/m. Armarea taluzurilor se va face cu geogrile

CNADNR susține că în cel mai scurt timp posibil, Proiectantul urmează să întocmească Detaliile de execuţie şi totodată să asigure asistenţă tehnică pe întreagă perioada de execuţie a lucrărilor. De asemenea, soluţiile de remediere aferente celorlalte zone cu degradări urmează să fie realizate de către Proiectant şi prezentate în cadrul CTE/CNADNR în scopul avizării.

În luna octombrie 2015 s-a demolat o porţiune de 200 de metri din tronsonul trei după ce au fost descoperite infiltraţii sub astfalt. Acest lot a fost pus în circulaţie în luna decembrie 2014, înainte cu două zile de alegerile pentru preşedinţie, turul II, evident în scop electoral. CNADNR a formulat o plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva Salini Impregilo, constructorul care a lucrat la tronsonul trei.