Ţigla metalică s-ar putea ieftini după mutarea unor linii de producţie a ArcelorMittal din Grecia în România.
Pasionat de matematică, Dragoş Irimescu a fost în copilărie, după spusele sale, un elev silitor căruia i-a plăcut să învețe. Mai târziu însă, i-ar fi plăcut să se facă medic. Nu s-a întâmplat însă acest lucru, fiind mai complicat să îmbine biologia cu matematica. Aşa se face că în anul 1986 a absolvit facultatea de Tehnologia Construcțiilor de Mașini din București (TCM). Astfel că la pasiunea pentru matematică din copilărie s-a adăugat o altă pasiune, aceea pentru prelucrarea metalelor.
După absolvire a muncit la Mefin Sinaia pentru ca după un timp să ajungă să proiecteze matrițe pentru Dacia Pitești. A urmat apoi o altă pasiunea – aceea a comerţului. “Mi-a plăcut tot timpul să vând și să cumpăr. După ani în care am făcut doar comerț, mi-a părut rău că nu am putut trece la producţie”, spune Irimescu.
A venit însă şi vremea producţiei, în anul 1999, când a făcut tâmplărie PVC și aluminiu. După un an a cumpărat un pachet de acţiuni la Final Construct. Acesta a fost de fapt începutul drumului spre producţia de țigle metalice, chiar dacă la început a fost vorba doar despre importuri.
Produce în România de aproximativ opt ani. Azi se mândreşte cu rezultate bune în zona de producţie, cu tehnologie de ultimă generaţie şi o marcă de succes pe piaţă – Wetterbest. Anul trecut, grupul Wetterbest a înregistrat o cifră de afaceri de 110 milioane lei. Din grup fac parte trei companii: Depaco (producător de ţiglă metalică, tablă cutată şi sisteme de drenaj), Polnebo (importator de folii, membrane şi ferestre de mansardă) şi Cortina (producător şi distribuitor, punct de lucru Depaco din Oltenia, deserveşte zona de sud-vest). Depaco a atins un nivel de circa 82 milioane lei, +8% faţă de 2013. În ceea ce priveşte cota de piaţă, Wetterbest a ajuns în prezent la aproximativ 17%.
Mai multe însă despre afacerea cu ţigle metalice Wetterbest de la Depaco, în interviul de mai jos, acordat revistei Constructiv.
Cum v-au influenţat afacerile costurile cu materia primă? S-a reflectat uşoara ieftinire a oţelului din ultimii ani în produsele vândute?
Aportul principal la noi în preţ îl constituie preţul materiei prime, pentru că, cel puţin la ţigla metalică, adaosul este extrem de mic. Preţurile însă nu au crescut la materia primă, au avut doar mici variaţii. Acum preţul oţelului este cu cel mult 10% mai mic decât în urmă cu 4-5 ani.
La afacere, aţi avut creştere în volum, creştere în vânzări?
Şi una şi alta. Cantitativ ar trebui să fie în mod normal creşteri mai mari iar valoric, creşterile ar trebui să fie mai mici pentru că, chiar dacă preţul oţelului s-a cam păstrat în ultima vreme, au tot scăzut marjele. Şi atunci, practic, la aceeaşi cantitate vândută, încasezi ceva mai puţin.
Din ce cauză au scăzut marjele?
Din cauza competiţiei.
Să rămânem puţin la competiţie. Se vorbea despre dispariţia sau reducerea afacerilor unor mari jucători de pe piaţă în anii trecuţi, ca urmare a crizei. Cum s-a reflectat competiţia în acest sens?
Absolut. Asta s-a întâmplat. Noi, cei care am venit din urmă, în special producătorii români, am luat din cota de piaţă a jucătorilor consacraţi sau din cota de piaţă a celor care şi-au “redus motoarele”.
Afacerea în funcţie de anumite sectoare imobiliare (rezidenţial, industrial…). Unde ajung produsele dumneavoastră?
E mai puţin precisă această direcţie dată de un producător pentru că noi nu vindem direct.
Aveţi totuşi informaţii în acest sens.
Din informaţiile pe care le avem, rezidenţialele sunt importante pentru ţigla metalică, construcţiile noi, renovările, precum şi investiţiile pe care le face statul. Asta pentru că se acoperă frecvent imobile precum şcoli, spitale…
În ponderi, cât merge pe renovări şi cât pe construcţii noi?
Cam jumătate se duc pe renovări şi jumătate pe construcţii noi.
Aţi avut perioade din an, eventual vara, în care să nu faceţi faţă comenzilor?
Pentru că este o activitate sezonieră, este clar că un producător cu rezultate bune în perioada iunie – septembrie inclusiv, ar trebui să lucreze la capacitate maximă şi să existe astfel varianta de a nu putea onora anumite comenzi în termen scurt. Ne-am întâlnit şi noi cu astfel de situaţii şi ne întâlnim în continuare.
În cât timp livraţi? în 24 de ore livraţi?
Nu luptăm pentru a livra în 24 de ore decât dacă există această posibilitate fără să dăm peste cap procese precum fabricaţia, depozitarea sau livrarea şi încercăm să livrăm în 48 de ore pentru că… nu vindem produse alimentare de care omul are nevoie să mănânce peste o oră şi cred că pentru orice articol pe care-l cumperi în domeniul construcţiilor, nu te hotărăşti astăzi pentru mâine. Iar în cazul în care faci totuşi această alegere rapidă, nu e o decizie bine cântărită.
În afară de certificări UE, consideraţi că lipsesc anumite reglementări care v-ar putea avantaja?
Nu cer aşa ceva deşi pe un producător ca noi nu ar face decât să ne avantajeze. Ar fi bine-venite inclusiv ideea de a permite montajul ţiglelor metalice doar de către persoane autorizate. Problema ar fi însă – autorizate de către cine?! Spun asta având în vedere faptul că nu există pe acest segment şcoli de meserii.
Cum merg afacerile distribuitorilor? Există distribuitori care s-au îmbogăţit din aşa ceva, să facă spre exemplu, 500.000 de euro pe an?
Standardul de viaţă al multor distribuitori a crescut din aceste afaceri. Avem distribuitori care fac şi mai mult de 500.000 de euro pe an la cifra de afaceri.
Dacă spuneţi că există montatori profesionişti dar şi neprofesionişti, cum sunt cei care produc ţigla metalică?
Aici e mai puţin specializată muncă decât pentru montatorii de pe case pentru că aici vorbim despre “presator metale la rece” şi întâlnim multe alte domenii unde se presează metalul la rece. În plus, este mult mai simplu să lucrezi pe un utilaj automat, în care trebuie să înveţi să introduci nişte date pe computer şi să urmăreşti apoi desfăşurarea procesului de fabricaţie decât a te urca pe casă şi doar manual să fixezi, să tai, să aşezi şi aşa mai departe. Or, ţigla metalică se face doar automat, n-ai cum să o faci altfel.
Oţelul îl luaţi doar de la ArcelorMittal?
În prezent îl luăm doar de la ArcelorMittal, pentru ţiglă metalică.
Aţi avut anii trecuţi şi alţi furnizori?
Da, am avut şi alţi furnizori şi luăm de la alţi furnizori doar atunci când ne confruntăm cu “out of stock”. Asta pentru că în momentul acela există traderi care au stocuri şi atunci, pentru că orice livrare de astfel de materie primă se face în minim 6-8 săptămâni, există şi la ei întârzieri şi lipsă de materie primă sau alte probleme tehnice. Astfel că în acele perioade eşti nevoit să cumperi. Evident, nu se ţine cont de producătorul european ci de anumite caracteristici tehnice ale oţelului. Astfel mai cumpărăm, spre exemplu, de la Marcegaglia, dar foarte rar.
Dacă, ipotetic, se ia oţel de la un producător asiatic, pot apărea probleme?
Da. În plus, e şi greu de comunicat. Şi tocmai de aceea nu mai mergem pe direcţia asta.
Revenind la montatori. Aveţi totuşi un interes direct ca ţiglele să fie montate bine. Se pot urmări montatorii?
Sigur că avem interes să fie montate bine, dar situaţia nu e tocmai uşor de gestionat. Montatorii colaborează cu distribuitorii. În momentul în care noi producem cel puţin 10.000 de acoperişuri pe an, nu avem nici cea mai mică şansă să-i urmărim.
Se pot controla deci montatorii indirect prin distribuitori.
Avem în acest sens distribuitori pe care-i cunoaştem mai bine şi pe care ne permitem să-i recomandăm.
Câteva detalii despre liniile de producţie.
Avem nouă linii pentru produs ţiglă metalică, patru linii pentru produs jgheaburi şi burlane în două tipodimensiuni, sunt trei linii pentru despicat şi tăiat la lungime tablă plană, sunt cinci linii pentru bordurile clasice ale unui acoperiş, cinci linii pentru tablă cutată. Toate astea sunt la Băicoi şi una de ţiglă metalică la Podari. Mai avem linii pentru cârlige, pentru opritori de zăpadă, pentru întinzătorul de jgheab, sunt cred mai mult de 30.
Câte case s-au acoperit cu Wetterbest?
La 200 mp de acoperiş, care înseamnă suprafaţa pentru acoperişul la o casă medie, dacă împărţim 2,5 milioane la 200 sunt 12.500 de case.
Aveţi noi produse. Spuneţi-ne câteva cuvinte despre acestea, fie şi pe scurt.
În martie am lansat produsul click, imitaţie de cupru, e linia automată pentru tablă plană fălţuită. I se spune click pentru că e pe sistemul “mamă şi tată” şi face click, partea care se acoperă se prinde prima dată în şuruburi.
Ce investiţie a presupus?
Investiţia a fost de circa 50.000 de euro iar pentru linia de ţiglă metalică Gladiator pe care o începem la 1 iulie investiţia a fost de 150.000 de euro. Aceste investiţii nu se rezumă însă doar la linia propriu-zisă, eu acuma eu am spus doar preţurile liniilor. Este însă nevoie şi de infrastructură. Orice capacitate nouă de producţie înseamnă spaţiu acoperit industrial, înseamnă spaţiu descoperit pentru depozitarea produsului finit, înseamnă efort suplimentar pentru transportul intern cu motostivuitoare, transport extern pentru a aduce marfa respectivă, este un întreg lanţ.
Aţi angajat deci oameni.
Faţă de anul trecut pe vremea asta am mai angajat cam 20 de persoane. Aveam cam 120 şi acum am depăşit 140 de persoane. Sunt vreo 30 la Podari şi vreo 30 la Polnebo, care are un sediu la Băicoi şi un alt sediu la Bacău. Toate sunt sedii proprii, nicăieri nu e închiriat.
Spuneaţi că vă mândriţi cu faptul că Wetterbest este clientul numărul 1 din Europa al ArcelorMittal pentru fabrica din Macedonia şi clientul numărul 1 din România pentru tabla prevopsită. V-aş întreba ce înseamnă pentru afacerea dumneavoastră dacă vin produsele ArcelorMittal din Grecia la Galaţi?
Ar trebui să însemne un preţ mai mic ca urmare a reducerii cheltuielilor de transport. Deci preţul pe tona de oţel prevopsit ar trebui să fie mai bun.
La costuri ce-ar însemna?
În condiţiile în care cumpărăm spre exemplu produsul din oţel de 15 milioane de euro, orice 1% e foarte mult, ar fi o reducere de 150.000 de euro pe an reducere costuri. Iar transportul poate să însemne câteva procente… sănătoase, chiar 5%, ca reducere în costurile noastre. Probabil că studiile ArcelorMittal le-au arătat că ar funcţiona la altă capacitate aici faţă de acolo. În plus, suntem mult mai bine aşezaţi ca ţară, suntem un pol al ţiglei metalice, fiind alături de Polonia şi Ucraina cei mai mari producători.
Planuri de investiţii
Compania Depaco, unul dintre liderii industriei locale de sisteme pentru acoperişuri, prezentă pe piaţă prin brandul Wetterbest, şi-a anunţat intenţia de a îşi continua planul de investiţii în România. Astfel, în perioada 2015 – 2016, compania va angaja peste 1,5 milioane de euro în: spaţii de depozitare, infrastructură, utilaje complementare pentru sistemul de drenaj şi un nou soft de producţie. Cel puţin anul 2015 a demarat în forţă. În primele şase luni, compania a produs peste 1 milion de metri pătraţi de ţiglă metalică, ceea ce înseamnă o creştere de 30% faţă de perioada similară a anului trecut. Pe segmentul de sisteme de drenaj, avansul este de 40%, în timp ce tabla cutată a progresat cu 50% în perioada menţionată.