Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții a făcut public mai multe soluții pentru ieșirea din recesiune a sectorului de construcții. Președintele ARACO, Laurențiu Plosceanu, a prezentat în primul rând contextul economico-social, apoi cum a fost sectorul de construcții în ultimii doi ani și, în final, a prezentat soluțiile.

Contextul economico-social general la finalul anului 2017 este caracterizat sumar de:

a. Volumul valoric al activității în sectorul de construcții în 2017 a continuat să scadă menținând în mod regretabil recesiunea tehnică confirmată de Eurostat la finalul anului trecut.

b. Atragerea de fonduri structurale în sem I, 2017 a fost nulă.

c. Reforma în achiziții publice nu a fost finalizată în ciuda implementării directivei CE în aprilie 2016. Nu există încă un model convenit de contract pentru achiziții publice. În luna iulie, 2017 CE a respins argumentat proiectul de model de contract propus de Guvernul României, model neagreat cu organizațiile patronale și profesionale de profil din țară. Sunt în dezbatere publică acum 2 modele de contract național foarte diferite și segmentate de un prag valoric de 5 milioane euro.

d. Eșecul relansării investiționale în 2017 și amputarea investițiilor la rectificarea bugetară vor amplifică efectele profund negative în planul menținerii competitivității operatorilor din sector.

e. Promovarea în mai 2017 și menținerea în vigoare a OMT 600/2017 generează abuzuri grave și dezechilibre inacceptabile pentru societățile de construcții.

f. Pericolul extrem de mare identificat că viitoarele misiuni de audit ale Comisiei Europene să se soldeze cu importante corecții financiare pentru proiectele din POIM licitate sub OMT 600/2017, cu impact negativ asupra corectei gestionări a fondurilor europene aferente POIM 2014-2020, având în vedere că aceste proiecte vor avea la baza un contract profund dezechilibrat, neaprobat de către Comisia Europeană și adoptat cu încălcarea unor prevederi legale.

g. Probleme ale antreprenorilor în ceea ce privește recepția lucrarilor executate și recuperarea garantiilor.

h. Ponderea în PIB a sectorului de construcții a scăzut sub 5% în condițiile în care potențialul sectorului este de cca 10%.

i. Amplificarea crizei calitativ – cantitative de personal calificat în sector.

În ultimii 2 ani sectorul de construcții a fost confruntat cu efectele negative ale:

• Abuzurilor curente ale entităților achizitoare și ale entităților de control dublate de nepromovarea Legii preventiei,

• Declinului sever al investițiilor publice în cursul perioadei 2016-2017 cu efecte directe în penuria de contracte noi, alterand capabilitățile tehnice și umane ale multor societati,

• Inexistenței unui minister care să aibă atribuții directe și coerente legate de reglementările necesare sectorului de construcții,

• Faptului că sectorul de construcții a fost și a rămas, în mare măsură, ostatic al mediului politic,

• Agresivitatii reprezentanților politici în materie de control al fluxurilor financiare pentru proiectele de constructii.

• Întarzierii reimplementării condițiilor contractuale inspirate de FIDIC în legislația internă,

• Întârzierilor semnificative în ceea ce privește plata creanțelor ,

• Problemelor curente cu care se confruntă proiectele finanțate din programele operaționale comunitare.

• Problemelor generate de profesionalismul incipient al unor consultanți pe proiectele de constructii.

• Insolventei unor beneficiari tradiționali ai societăților de constructii,

Propunerile ARACO pentru ieșirea din recesiune a sectorului de construcții începând cu 2018 sunt urmatoarele:

1. Activarea substanțială a POIM și a celorlalte programe operaționale comunitare cu efecte benefice directe în planul dezvoltării infrastructurii de transport, infrastructurii hidroenergetice, proiectelor edilitare, infrastructurii termo energetice și de transport energetic, infrastructurii de sănătate, infrastructurii educaționale etc.

2. Aprobarea cât mai rapidă a Bugetului de stat care să cuprindă o componentă consistentă a programelor de investiții și asigurarea finanțării /cofinanțării proiectelor prioritizate strategic.

3. Convenirea cât mai rapidă a unui model de Contract național inspirat de condițiile contractuale FIDIC de către Guvern în urmă consultărilor cu Guvernul, BEI, CE și organizațiile patronal-profesionale relevante.

4. Organizarea cât mai rapidă a licitațiilor în 2018 și semnarea contractelor odată cu asigurarea finanțărilor aferente.

5. Ponderarea rațională a criteriului prețului cel mai scăzut în procedurile de achiziții publice.

6. Clarificarea aspectelor legate de split TVA într-un sector unde perioada medie de încasare a creanțelor este de 7 luni.

7. Clarificarea prin Instrucțiune a MFE-ANAP a aspectelor fiscale pentru proiectele în derulare că urmare a modificării Codului fiscal.

8. Corelarea prevederilor din Codul de procedura fiscală cu cele din Legea insolvenței astfel încât societățile de construcții aflate în insolvență să poate participa în procedurile de achiziții publice.

9. Monitorizarea dinamică a demersurilor de “etatizare” a unor activități de construcții de către CNAIR, PMB și alte autorități contractante naționale sau locale urmată de intervențiile necesare la Guvern, Consiliul Concurenței și CE.

10. Finalizarea în 2018 a proiectului de Cod al Urbanismului, Amenajării Teritoriului și Construcțiilor promovat de MDRAPFE din 2016.

11. Finalizarea Normelor privind certificarea profesională a operatorilor din sectorul de construcții în baza Legii Calității actualizată care ar fi trebuit să fie în vigoare de la 01.01.2018.

12. Finalizarea procesului de modificare a Legii 62/2011 în baza negocierilor cu partenerii sociali.

13. Promovarea unor măsuri care să limiteze efectele negative ale Directivei privind detașarea muncitorilor actualizata.

14. Convenirea și promovarea unor măsuri sustenabile împreună cu Guvernul și autoritățile locale pentru a readuce în România o parte din muncitorii români migranți în UE.

15. Promovarea unor măsuri concrete care să viabilizeze demersurile în planul învățământului dual în construcții.

16. Reactivarea substanțială a activităților clusterului format în 2015 cu celelalte organizații patronal-profesionale din sectorul de constructii.

17. Promovarea în structura Guvernului a unui minister care să aibă atribuții/responsabilități directe și coerente legate de reglementările necesare sectorului de construcții.