Florin Popescu, Rockwool: Piaţa izolaţiilor poate creşte chiar dacă ar veni o recesiune*

Construcţia celei mai mari fabrici de vată minerală bazaltică din România e în grafic. Reprezentanţii Rockwool au în plan să înceapă producţia la unitatea de lângă Ploieşti încă din trimestrul al treilea al anului 2019.

Atât cererea cât şi oferta de termosistem şi de izolaţii în general diferă mult de ceea ce era pe piaţă în urmă cu 5-6 ani. Vata minerală, atât cea de sticlă cât şi cea bazaltică încep să câştige teren. Mai multe despre aceste aspecte dar şi despre viitoarea fabrică Rockwool din România am aflat de la Florin Popescu (foto), Business Unit Director Rockwool Balkan.

Când a început construcţia fabricii şi când estimaţi că o să înceapă producţia?

Construcția fabricii a demarat încă de la începutul lunii iulie, se desfăşoară conform graficului, stadiul construcției e deja la jumătate, am început chiar şi montarea echipamentelor, adică se lucrează în paralel la aceste procese pentru că avem un grafic foarte strâns: ne dorim să finalizăm lucrările în prima jumătate a anului 2019, astfel încât în trimestrul al treilea să începem livrările pentru piața din România.

Având în vedere că va fi o fabrică nouă, va fi mai modernă şi mai eficientă decât fabricile din ţările vecine?

Fiind o fabrică nouă, beneficiază de tot ceea ce a fost construit mai nou. Rockwool este producător de fibre minerale prin excelență, cu o expertiză de peste 80 de ani în acest sens. Astfel că fabrica de lângă Ploieşti va beneficia de tot know-how-ul acumulat de grup în cei 80 de ani.

Asta poate însemna şi producție mai mare decât în alte țări?

Nu neapărat producție mai mare. Aceasta depinde şi de capacitatea în sine a fabricii, care nu este din categoria fabricilor foarte mari comparativ cu fabricile din grupul Rockwool. Însă comparativ cu ceea ce este în România pe acest segment de producţie sau cu fabricile anunţate pentru România, fabrica noastră este cea mai mare. Pentru acest gen de producţie, pot să spun că este importantă calitatea fibrei, să fie cât mai lungă, cât mai puţin casantă, cum este distribuţia fibrelor în structura plăcilor şi aşa mai departe. Brandul Rockwool este recunoscut ca fiind un brand premium, astfel că şi în România vom livra la acelaşi nivel calitativ.

De ce construiţi fabrica abia acum?

Pe de o parte ţine de ciclul investiţional al grupului. România este o piaţă mare de consum, şi ca teritoriu, şi ca populaţie. Strict legat de piaţa izolaţiilor, este una dintre cele mai mari pieţe la nivel european. Vorbim de o piaţă românească de peste 7 milioane de metri cubi de izolaţii, dacă punem la un loc toate izolaţiile termice, ceea ce face ca piaţa românească să fie chiar mai mare decât pieţe ale unor ţări precum Spania sau Italia. Astfel că acest mare potenţial a contribuit la decizia Rockwool de a construi o fabrică.
Pe de altă parte, din perspectivă geografică, aşa cum era poziţionat Rockwool până acum, nu era atât de bine reprezentat cu producţia în această zonă a Europei de Sud-Est, aşa că, mai devreme sau mai târziu, trebuia să vină o astfel de investiţie, şi România a fost prima alegere, din considerentele de mai sus.

Aveţi loc şi de extindere, pentru a mări fabrica, în cazul în care cererea va creşte?

Din acest punct de vedere, există o strategie la nivel de grup pentru Rockwool ca atunci când deschide undeva, îşi securizează spaţiul pentru o potenţială extindere. Noi avem lângă Ploieşti 30 de hectare, iar în prezent folosim circa 17 hectare cu tot ce înseamnă platforme, căi de acces etc. Dacă se va dovedi necesară pe viitor o extindere, avem unde.

E interesant clasamentul cu România între primele pieţe…

Sunt şi estimările noastre, dar există şi statistici oficiale în acest sens. Ca o paranteză, în general, dacă vorbim despre izolaţii termice, vorbim despre metri cubi. Este cel mai relevant pentru că, având atâtea tipuri de materiale, cu densități diferite, mai groase sau mai subţiri în funcție de aplicație… Orientativ, după anumite statistici, România ar fi pe locul 6 în Europa.

Cum vă explicaţi faptul că am ajuns pe locul 6 în Europa pe acest segment de piaţă?

Pe de o parte, pentru că România este a șaptea din punctul de vedere al populaţiei, iar pe de altă parte, pentru că s-a răspândit foarte bine în ultimul timp această soluţie de izolare a faţadelor, a termosistemelor. Dacă ne uităm la ce spun partenerii din piaţa polistirenului, 3-4 milioane de metri cubi ar fi polistiren, adică aproximativ jumătate din piaţă. Apoi e vorba despre noile tehnici de construcţie. Aţi văzut cel mai bine în zona rezidenţială că atunci când se construieşte faţada, există şi un strat de izolaţie în spate.

După ce noua fabrică va fi funcţională, veţi avea costuri cu transportul mai reduse. Afacerile locale ale Rockwool ar putea fi mult mai profitabile?

Transportul are o mare importanţă în costuri pentru că izolaţiile sunt în general foarte uşoare, dar voluminoase. Transporţi aer, în bună măsură, ca să spun aşa. Asta sigur că are o mare influenţă asupra profitabilităţii producătorului.

Din perspectiva reducerii costurilor de transport, vom fi mai profitabili. Practic, până acum grupul a “subvenţionat” în bună măsură prezenţa pe piaţa din România, creşterea şi consolidarea poziţiei, care a determinat construcţia fabricii, astfel că acum urmează recuperarea investiţiei în ceea ce am construit până în prezent.

Puteţi numi câteva proiecte mai sonore la care au fost livrate produse Rockwool în ultimii doi-trei ani, în România?

Pe lângă casele individuale, printre proiectele mari şi mai recente pe care le putem aminti aici sunt:
– pe partea comercială IKEA Pallady, Veranda Mall, Auchan Baia Mare, extinderea rețelelor Lidl, Penny Market, Jumbo și Altex, centrele comerciale dezvoltate de Prime Kapital;
– pe zona de clădiri de birouri: Business Garden Bucharest, Timpuri Noi Square, Renault Bucharest Connected, Hexagon Offices Cluj-Napoca;
– vata bazaltică are o aplicabilitate foarte mare în zona proiectelor industriale, pentru clădirile de tip “metal box”. Şi aici enumerăm doar o foarte mică parte. Astfel, pe segmentul unităților de producţie am livrat în mod constant la dezvoltarea Pirelli în Slatina, la extinderea grupului Continental AG în țară, la Philip Morris care se construieşte pe șoseaua de centură în zona Otopeni, la fabrica Bosch din Blaj, Aramis Baia Mare, Makita Brănești. Trecând la segmentul centrelor logistice, care a fost probabil cea mai fierbinte piaţă în acest an, noi am livrat, spre exemplu, la centrele logistice eMag și Altex, dar şi la marii dezvoltatori de parcuri logistice precum CTP, WDP. În general, la toţi dezvoltatorii logistici am livrat cantităţi foarte mari;
– pe zona rezidenţială, dintre proiectele mai sonore și mai recente putem aminti The Park din zona Parcul Tineretului, dezvoltările celor de la One United Properties – One Herăstrău Plaza şi One Charles de Gaulle, Blue Residence în Brașov şi multe altele.

Pe rezidenţial aţi participat la proiecte destul de bine cotate.

Există dezvoltatori care chiar îşi promovează proiectul, precizând că izolaţia e făcută cu vată minerală, sau chiar explicit cu vată minerală de la Rockwool, considerând că-şi pot vinde produsul mai bine astfel, dar există şi zona rezidenţială de piaţă difuză – în continuare se construiesc case individuale unde proprietarul decide pentru el însuşi ce-şi doreşte, fiind frecvent construite fără scop comercial.

Sunt cei care construiesc ca să locuiască acolo. E o cerere în creştere pe această zonă pentru vată minerală bazaltică?

E o cerere în creştere pe acest segment pentru că, în esenţă, cine îşi construieşte o casă, de obicei are venituri suficiente să-şi construiască acea casă, astfel că îşi doreşte să aibă confort, siguranţă, așa că procesul decizional e altul. Alege produsul pentru că îi oferă anumite avantaje pe întreaga durată de viaţă a casei. De cealaltă parte, în zona investiţională a construcţiilor destinate vânzării, criteriile pot fi frecvent altele. Dar şi pe acest din urmă segment, cel comercial, cei care vor să se diferenţieze, să vândă un produs premium, aleg materiale deosebite şi vata bazaltică e unul dintre aceste produse.

Diferă cererea din ţările vecine de cererea din România pentru vata bazaltică?

Există destul de multe similitudini cu ţările vecine, dar există şi diferenţe. Ţine în bună măsură de tradiţia de a construi. Mulţi români îşi doresc să aibă o casă solidă, să fie zidărie, există în ultima perioadă această tendinţă de a se construi case pe structuri prefabricate, pe structuri uşoare sau de lemn, care au deseori un consum mai mare de izolaţii.

Ţin să subliniez că vata bazaltică e un material bine cunoscut în regiunea noastră şi e folosit încă din perioada sovietică. Deci, materialul nu e atât de nou, e cunoscut de mult timp. Pe anumite zone, unde se vorbeşte de rezistenţa la foc, vata bazaltică era şi în trecut prima alegere. Doar că într-o perioadă în care materialul nu a fost suficient pe piaţă și nu s-a investit în fabrici noi, au apărut materialele noi şi a crescut foarte repede polistirenul.

Cum se explică creşterea industriei polistirenului de după anii ‘90?

O explicaţie poate fi aceea că a fost mai la îndemână pentru anumiţi antreprenori să investească într-o fabrică doar câteva milioane de euro, produsul să fie competitiv şi investiţia să se recupereze destul de repede. Investiţia într-o fabrică de vată bazaltică este mult mai mare. Astfel de investiţii au fost mai complicate pentru antreprenorii independenţi locali.

De ce e mai mare investiţia într-o fabrică de vată bazaltică decât în una de polistiren?

E prin natura tehnologiei de producţie. E nevoie de echipamente mai complexe, mai grele, necesită suprafeţe mai mari, trebuie topită roca vulcanică pentru a fi readusă la starea de lavă, care apoi se transformă în fibre. Astfel că tehnologia nu este tocmai la îndemâna oricui, investiţia e mai mare şi mai este nevoie şi de know how.

Cum arată, defalcat, rulajul pe segmente imobiliare al Rockwool, în România?

Tradiţional, cum spuneam mai înainte, vata bazaltică merge în bună măsură în zona de “metal box”, circa jumătate din întreg volumul (exprimat în tone), iar restul se împarte în zona de clădiri rezidenţiale şi nerezidențiale. Ca tip de aplicaţii, în segmentul “metal box” e anvelopa clădirii, formată de terasă şi pereţii perimetrali, iar în segmetul rezidenţial şi al clădirilor nerezidenţiale avem izolaţiile la interior (pereţi de compartimentare, mansarde, planşee dintre etaje, acoperișuri), iar la exterior pentru faţade, cel mai răspândit este termosistemul, dar și fațadele ventilate. Astfel că vata bazaltică e foarte versatilă, poate fi utilizată în multe locuri, în funcţie de aplicaţie. În zona termosistemului am înregistrat în ultimii ani o creştere foarte mare a cererii.

Parcă era alta situaţia în urmă cu cinci- șase ani.

Dacă vorbim de termosistem în continuare, materialul cel mai folosit este polistirenul, însă soluţia care vine puternic din urmă este cea cu vată bazaltică, asta dacă e să ne gândim doar la noile cerinţe privind reducerea riscului la incendiu. Când vorbesc de risc la incendiu, mă refer mai ales la clădirile înalte, unde riscul de propagare a focului pe faţade este foarte mare, astfel că poate fi afectată întreaga clădire. Exemplul cel mai relevant pentru această discuţie este turnul Grenfell din Londra.

Dar situaţia rulajului vatei bazaltice diferea şi ca pondere pe segmentele imobiliare.

Aşa este. Consumul de vată bazaltică a crescut în ultimii ani pe toate segmentele imobiliare. A crescut şi pe segmentul clădirilor industriale, dar rata cea mai mare de creştere am avut-o pe segmentul faţadelor.

Există factori care v-ar putea ajuta afacerea pe viitor?

Cel mai important este pentru noi sectorul renovărilor. Avem un stoc foarte mare de clădiri de peste 50 de ani, dar şi case individuale şi care nu sunt la standardele europene actuale şi nici măcar la standardele din România ale eficienţei energetice. Rata de reînnoire prin construcţii noi nu este chiar atât de mare. Vom continua să trăim şi să lucrăm încă o bună perioadă în clădiri vechi, într-o pondere destul de importantă. Şi aceste clădiri ar trebui aduse la standardele de azi. Dacă avem în vedere şi Directiva Europeană pentru Performanța Energetică a Clădirilor, acest segment al clădirilor vechi este unul cu cel mai mare potenţial de creştere pentru noi. Renovarea clădirilor vechi trebuie să fie politică de stat, pentru că rezultatul este reducerea consumului de energie, scăderea facturilor pentru încălzire (și răcire) adică, reducerea dependenţei de petrol şi gaze din import şi aşa mai departe.

Un alt factor este cel al infrastructurii de transport, a cărei dezvoltare ne-ar ajuta foarte mult.

Câţi angajaţi o să aibă noua fabrică? Ce pregătire li se va cere?

Vom avea în jur de 130 de angajaţi. În România vom fi în total circa 150 de persoane. La fabrică vom avea de la ingineri până la muncitori pe linie. Tehnologia fiind de ultimă generaţie, avem nevoie de tehnicieni cu un anumit nivel de cunoştinţe. În momentul de faţă suntem în plin proces de recrutare, avem deja prima linie de management, adică managerii de departamente. În continuare există un plan foarte clar de recrutare.

Ne oferiţi câteva detalii tehnice despre noua fabrică? Aveţi roboţi?

Întreaga linie ar putea fi considerată un robot, la cât este de tehnologizată. Nu e o linie în care iau diverse piese şi le pun într-un ansamblu, e vorba de un flux continuu în care materia primă suferă diverse transformări. Avem roca pe care o transformăm în lavă, pe care apoi o transformăm în fibre, care apoi sunt stropite cu binder, acesta se polimerizează, iar fibrele rămân împreună, sunt tăiate în formatul necesar şi rezultă produsul finit, care este ambalat corespunzător. Vorbim deci despre o transformare continuă, astfel că sunt necesari oamenii care să supravegheze linia de producţie.

Ne-am planificat ca de pe această linie să scoatem o gamă completă de produse. Cea mai simplă clasificare este în acest caz pe greutăţi: cea mai uşoară este de 30 kg/mc până la 150 kg/mc, deci de la o vată care se foloseşte în pereţii de compartimentare sau în mansardă până la o vată care preia încărcări mecanice, are densitate mare şi o punem pe o terasă la clădirile “metal box”.

Pe de altă parte, vom continua să aducem şi de la alte fabrici produse speciale, care necesită alte prelucrări.

Şi care eventual au o cerere mai redusă pe piaţa românească.

Da, şi pe care le vom avea la un moment dat şi în România. Acum însă, e mai eficient să le aducem de la fabricile din afară. Noi am promovat în ultimii 10 ani întreaga gamă Rockwool, care în bună măsură va veni de la fabrica din România.

Va exporta noua fabrică?

Ne-am planificat să livrăm şi la export, dar producţia va fi destinată mai ales României. E normal însă ca ţările vecine să fie pieţe potenţiale pentru noi. O să ne uităm la Bulgaria cu precădere. Ca o paranteză, amintesc faptul că în ultimii 10 ani, noi oricum am coordonat vânzările pentru Bulgaria ale grupului Rockwool de aici, din România. La Bulgaria se pot adăuga Grecia, Macedonia, Albania.

Adică spre zona cu ţările în care Rockwool nu are fabrici.

Da. Partea de sud a Europei. Nu aş putea spune şi partea de est pentru că această parte este ajutată foarte bine de Rusia, unde avem patru fabrici.

Are şi alte beneficii vata bazaltică?

Partea de izolaţie termică vine frecvent şi cu alte beneficii, cum ar fi partea de izolaţie fonică. Amintesc aici că vata bazaltică e utilizată şi în cinematografele multiplex, unde contribuie la atenuarea zgomotelor (… chiar dacă nu e la vedere). Pentru ca să izoleze fonic însă, utilizarea vatei bazaltice depinde şi de elementele adiacente ale construcţiei, de cum e făcută structura etc.

Vindeţi în reţelele de bricolaj?

Pentru noi, până acum, reţeaua DIY nu a fost una… abordabilă. Şi asta pentru că noi aduceam produsele de la fabricile noastre din afară şi nu reuşeam să alimentăm stocurile lor într-un anumit ritm şi cu cantităţi mici. Astfel că eram prezenţi într-o măsură destul de redusă. Din 2019 însă, situaţia se va schimba şi vom avea logistica necesară.

Cât reprezintă procentual piața de vată bazaltică din România din totalul pieței de materiale destinate izolării termice. Dar în volum?

Dacă ne referim la piaţa totală de izolaţii, e relevant să calculăm în metri cubi. În principiu, vata minerală (bazaltică şi de sticlă, la un loc) reprezintă circa 40-45%. Dacă vorbim doar despre vata bazaltică, în terminologia producătorilor de vată bazaltică, termenul de comparaţie este în tone, pentru că acesta este cel mai relevant din perspectiva unei linii de producţie. Aici, piaţa a crescut galopant în 2018, iar în momentul de faţă a ajuns la circa 95.000 de tone de vată bazaltică pe an.
Ca valoare, probabil că piaţa totală a izolaţiilor a trecut de 200 de milioane de euro, din care cea a vatei minerale bazaltice este de 50-55 milioane de euro şi circa 22-25 de milioane de euro vata de sticlă.

Ce afaceri estimaţi pentru 2018 şi pentru 2019?

În 2018 ne aşteptăm să trecem de 18 milioane de euro cifră de afaceri, de la puţin peste 15 milioane de euro în anul 2017. Noi ne-am propus o creştere medie anuală de 12%, dar o să creştem probabil cu peste 20%. Pentru anul 2019 ne-am propus de asemenea o creştere, pentru că trebuie să avem o creştere graduală care să conducă la acoperirea capacităţii de producţie a noii fabrici, dar, pe de altă parte, suntem într-o conjunctură în care cererea de vată minerală bazaltică este ridicată în Europa, în timp ce capacităţile de producţie sunt limitate. Şi ale noastre, dar şi ale celorlalţi producători.

Va mai creşte piaţa. Veţi creşte şi mai mult după deschiderea fabricii?

Cererea este mare în această perioadă pentru vata bazaltică şi e în creştere. Iar piaţa izolaţiilor poate creşte chiar şi dacă ar veni o recesiune, pentru că lumea se va gândi cum să-şi reducă facturile la întreținere şi e foarte plauzibil să-şi izoleze locuinţele.

Cum stăm cu legislaţia pe incendii?

Avem un normativ la incendiu vechi de circa 20 de ani, care nu mai acoperă cerinţele tehnologiilor actuale. Ar trebui schimbat şi adus la zi. Ar fi bine şi să se ţină cont de factorii de risc ai fiecărei clădiri. Una este o clădire înaltă şi alta este una cu doar un etaj. Una este să vorbim despre un spital sau un cămin de bătrâni, o grădiniţă şi alta e să vorbim despre un alt tip de clădire unde sunt mai puţine persoane sau sunt mai puţin expuse la risc. În funcţie de astfel de factori ar fi indicat să fie prescris foarte clar ce soluţii să se folosească sau ce material. Clasificarea materialelor în funcţie de comportamentul / rezistenţa la foc este foarte clară în UE. La noi, legislaţia e puţin mai în urmă în acest sens.

Aveţi o propunere concretă?

Ar fi indicat măcar ca legislaţia să prevadă ca în cazul clădirilor mai expuse la risc, cum spuneam mai sus, să se folosească materiale incombustibile, cu o rezistență la foc bine definită.

Nu ar însemna asta o presiune pe investitori ca să scoată mai mulţi bani din buzunar?

Da şi nu. Pentru că, aproape inevitabil, un investitor este în relaţie cu un asigurator. Iar asiguratorul are o primă de asigurare mai mare sau mai mică în funcţie de cât de riscantă este clădirea. Cu cât clădirea este considerată mai riscantă, cu atât va fi mai greu de asigurat sau prima va fi foarte mare. Astfel că, până la urmă, dacă nu vine presiunea din partea de standarde şi norme, această presiune ar putea fi pusă de industria asigurărilor.

Pe de altă parte, vata minerală își păstrează proprietățile de economisire a energiei pe toată durata de viață a clădirii, reducând costurile cu lucrările de mentenanță sau de refacere a izolațiilor.

*Acest articol a apărut în ediţia print a revistei Constructiv din luna decembrie.